"Trebuie sa se faca (recapitalizarea bancilor spaniole - n.r.) in plina forta", spune Christian Clausen, presedintele Federatiei Bancare Europene si director general al Nordea, cea mai mare banca suedeza, relateaza Mediafax.

Recapitalizarea bancilor spaniole a devenit obstacolul cheie care trebuie depasit de liderii europeni, iar rezolvarea crizei din Spania ar calma pietele, a afirmat el intr-un interviu pentru Bloomberg.

Bancherii si-au intensificat eforturile de a convinge Europa sa actioneze pentru solutionarea crizei financiare din Spania, care risca sa ingenuncheze a patra economie a zonei euro in timp ce politicienii europeni nu reusesc sa se puna de acord privind strategia si masurile care ar trebui adoptate.

Comisia Europeana s-a pronuntat in luna mai in sprijinul propunerii de a oferi bancilor spaniole injectii directe de capital din fondurile europene de urgenta, idee respinsa de Germania, care prefera sustinerea indirecta a institutiilor financiare, prin intermediul guvernului spaniol, care ar trebui sa accepte conditii de austeritate in schimbul ajutorului.

Bancile spaniole au "credite problematice" de 184 miliarde euro inaintate dezvoltatorilor imobiliari in perioada de "boom". Antonio Lopez Isturiz, unul dintre liderii Partidului Popular European, a declarat joi la TVE ca institutiile de credit din Spania au nevoie de ajutoare de pana la 100 miliarde euro.

Ministrul Finantelor din Norvegia, Sigbjoern Johnsen, cere de asemenea ca UE sa treaca la actiune, avertizand ca situatia ameninta stabilitatea pietelor financiare norvegiene.

"Este important sa reuseasca sa construiasca o linie de aparare mai solida in jurul bancilor. Problemele dintr-o tara se revarsa rapid catre alte economii. Norvegia este afectata prin evolutia costurilor de finantare ale bancilor locale in perioade de incertitudine", a afirmat oficialul.
Fitch a retrogradat joi Spania cu trei trepte, de ;a "A" la "BBB", cu doua nivele deasupra categoriei "junk", si a crescut estimarile privind costul salvarii bancilor de la colaps la 100 miliarde euro. Agentia de rating anticipeaza ca economia spaniola va ramane in recesiune pana la sfrsitul anului viitor.

Presedintele Comitetului de Supraveghere Bancara de la Basel, Stefan Ingves, a declarat ca Europa trebuie sa actioneze rapid daca vrea sa calmeze pietele. Recapitalizarea bancilor spaniole trebuie insotita de restructurarea sistemului financiar din tara, considera el.
"Trebuie sa o faca, intr-un fel sau altul. Cu cat mai repede, cu atat mai bine. Numai asa poti face ceata sa se ridice", a afirmat Ingves.

Aceleasi opinii sunt impartasite de presedintele grupului HSBC Holdings, Douglas Flint, care la inlocuit recent pe Charles Dallara la presedintia Institutului pentru Finante Internationale, cel mai mare grup de lobby al bancilor si institutiilor financiare la nivel mondial.
"Problema imediata este recapitalizarea bancilor acolo unde pietele o considera necesara, si efectuarea actiunii intr-un mod care transmite incredere, adecvat si corect", spune bancherul britanic.

Citeste si:

Clausen, presedintele Federatiei Bancare Europene, a adaugat ca instituirea unei uniuni bancare europene ar fi "un pas in directia corecta". Liderii europeni discuta coordonarea reglementarilor bancare si garantarea depozitelor la nivelul zonei euro, practic formarea unei uniuni bancare prin intermediul careia reglementarea institutiilor de credit sa cada in sarcina unor organisme europene, si nu a guvernelor nationale.

Un astfel de proiect ar trebui acompaniat de o mai stransa integrare fiscala, insa aceste masuri nu ar reprezenta o solutie pe termen scurt pentru Spania, a afirmat el.

Mai multi lideri europeni, inclusiv presedintele BCE Mario Draghi si presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, sustin formarea unei uniuni bancare. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, vrea sa prezinte, la summit-ul UE de la sfarsitul lunii iunie, propuneri privind "fundatia" unei integrari mai profunde a economiilor din zona euro.

Comisarul european pentru piata interna si servicii financiare, Michel Barnier, a declarat ca planurile includ infiintarea unei retele de fonduri nationale finantate de banci, destinate stabilizarii institutiilor de credit afectate de criza. Barnier considera ca masurile sunt necesare pentru combaterea practicilor de risc excesiv din sectorul bancar si "apararea" contribuabililor de povara unor noi bailout-uri.

Oficialul a adaugat ca orice proiect de uniune bancara ar trebui sa includa toate cele 27 de state membre, iar guvernele sa aiba optiunea sa nu participe.

Ingves, presedintele Comitetul de la Basel, noteaza ca aceste planuri raman in ceata.

"Cand vorbesti despre o uniune bancara, conceptul este vag. Nu ne spune prea multe, din cate vad eu, in privinta modului in care vor fi influentate, de la caz la caz, diverse banci din diverse tari, iar problemele actuale impun o astfel de abordare", considera el.
Barnier propune ca guvernele nationale sa colecteze anual o anumita suma de la banci, pentru a asigura un fond "minimal" care sa poata fi accesat oricand pentru stabilizarea unui creditor aflat in criza. Autoritatile ar castiga astfel timp pentru a putea elabora masuri mai profunde, care sa rezolve situatia.

"Pe termen scurt, primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa stingem incendiul din Spania. Recapitalizarea bancilor spaniole ar calma pietele", a mai spus Clausen.