"O echipa a FMI a ajuns la un acord la nivel de experti cu autoritatile cipriote pentru un program economic care va fi sustinut in comun de FMI, Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana. O finantare combinata de 10 miliarde de euro ar trebui sa ajute Cipru sa-si acopere necesarul financiar, inclusiv serviciul datoriei, in timp ce implementeaza politicile necesare insanatosirii economiei si revenirii pe pietele financiare. Contributia FMI va consta intr-un imprumut pe trei ani de circa 1 miliard de euro", a afirmat, intr-un comunicat, directrorul FMI, Christine Lagarde.

Intelegerea dintre expertii FMI si Cipru va fi transmisa board-ului institutiei pentru aprobare cel mai probabil la inceputul lunii mai.

Cipru restructureaza, conform intelegerii, cele mai mari doua banci ale tarii. Guvernul inchide Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare banca, si transfera activele solide ale acesteia la cea mai mare institutie de credit, Bank of Cyprus, care va fi recapitalizata. Deponentii de la cele doua banci urmeaza sa inregistreze pierderi mari din sumele pe care le au in conturi peste nivelul garantat de 100.000 de euro.

Bugetul pentru acest an al guvernului cipriot include deja masuri substantiale de consolidare fiscala pentru perioada 2013-2015, sugerand o nevoie redusa pentru noi programe de ajustari pe termen scurt, a afirmat Lagarde. De asemenea, autoritatile au adoptat si o reforma a procesului de majorare a salariilor angajatilor statului, precum si masuri care sa imbunatateasca viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.

Prima componenta a acordului, prin care se vizeaza restabilirea sistemjului bancar cu impact cat mai redus pentru stat, se afla in derulare, iar eforturile viitoare vor viza finalizarea recapitalizarii, reluarea circulatiei normale a capitalului si facilitatea restructurarii creditelor neperformante.

Citeste si:

A doua parte a acordului prevede ca, pe langa masurile adoptate, evaluate ca impact la 5% din PIB, sa fie implementate masuri suplimentare echivalente cu 2% din PIB, inclusiv prin majorarea taxei pe profit de la 10% la 12,5% si a celei pe venituri din dobanzi de la 15% la 30%.

Cipru va avea nevoie pe termen mediu de masuri suplimentare cu impact de 4,5% din PIB pentru a ajunge in 2018 la un surplus bugetar primar (fara costurile cu plata datoriei) de 4% din PIB, necesar a pune datoria pe o traiectorie sustenabila.

Sistemul de beneficii sociale va fi revizuit, pentru diminuarea costurilor administrative, eliminarea unor suprapuneri si imbunatatirea procesului de identificare a persoanelor care au nevoie de ajutor.

De asemenea, statul cipriot va implementa reforme pentru cresterea eficientei sectorului public, inclusiv a colectarii de taxe. Companiile de stat viabile urmeaza sa fie privatizate, pentru reducerea datoriilor.