Abatoare care angajeaza forta de munca ieftina in tarile din Europa de Est si santiere care angajeaza muncitori platiti cu doi euro pe ora constituie doar niste exemple dintr-o serie care se multiplica.

Dupa mai multe intalniri soldate cu esecuri, ministrii Muncii din cele 28 de state membre UE se intalnesc luni la Bruxelles in cadrul unei reuniuni percepute drept o ultima sansa. Este vorba despre a lupta in mod coordonat impotriva abuzurilor asupra muncitorilor detasati temporar in alta tara decat a lor, prin consolidarea unui text din 1996.

Acest text prevede ca o intrepindere sa poata "detasa" salariati in alta tara UE cu conditia sa aplice anumite reguli din tara gazda (salarii, conditii de munca si altele), dar platind cotizatii sociale in tara de origine. In lipsa unui control eficient, aceste principii sunt de obicei incalcate si conduc la o forma de "dumping social".

"Este necesar sa diminuam aceste fraude, care afecteaza atat demnitatea umana, cat si economia", aprecia recent ministrul francez al Muncii Michel Sapin.

Cu toate ca aceasta parere este impartasita, mijloacele de actiune provoaca disensiuni, scrie Mediafax.

Parisul si Berlinul doresc ca noi masuri de control sa poata sa fie solicitate imediat ce apare suspiciunea unei fraude si ca fiecare tara sa poate stabili singura documentele necesare ce pot fi solicitate unei firme ce detaseaza muncitori. Aceasta pozitie este sustinuta, de asemenea, de catre Belgia, Luxemburg si Italia.

Exista, de asemenea, alte aproximativ zece state UE care vor sa vizeze in mod automat firmele care dau ordine, ca de exemplu filialele care fraudeaza muncitori detasati, iar acest lucru sa aiba loc de la un anumit prag (neplata, valoarea prestatiei, si altele).

Aceste fraude devin tot mai complexe, fiind implicate uneori chiar si sase firme, un lucru ce reduce responsabilitatea si sporeste dificultatea pedepsirii acestora.

- Opozitia tarilor din Europa de Est

Citeste si:

"Daca vrem sa combatem frauda este necesar sa vizam in mod solidar tot lantul, in special in domeniul constructiilor", subliniaza Parisul, care intentioneaza sa limiteze aceasta propunere doar la acest sector, printr-un gest de compromis.

Insa aceste propuneri sunt blocate in prezent de opozitia mai multor state din Europa de Est (Polonia, Ungaria, Cehia si altele), care se tem ca este vorba despre un atac la adresa liberei circulatii a muncitorilor.

Marea Britanie, pe de alta parte, nu sustine o consolidare a reglementarilor. Insa premierul britanic David Cameron a anuntat recent ca vrea sa inaspreasca regulile de alocare a ajutoarelor sociale catre imigrantii europeni, inaintea deschiderii complete a pietei muncii pentru romani si bulgari.

In cazul unui esec luni, sefii de stat si de guverne vor putea prelua subiectul la sfarsitul lui decembrie, la summitul de la Bruxelles. Insa, in lipsa unui acord pana la sfarsitul anului, textul nu va fi adoptat in actuala legislatura, ci va amanat pana dupa alegerile europene din primavara.

In contextul disensiunilor si tergiversarilor celor 28 de membri, mai multe tari au decis sa mearga inainte si sa-si consolideze inca de pe acum arsenalul legislativ.

In Franta, un plan national de lupta impotriva fraudei se afla in dezbatere. El prevede o intensificare a controalelor, in special prin inspectia muncii.

In Belgia, Guvernul lui Elio Di Rupo a aprobat joia trecuta un "plan de actiune in lupta impotriva detasarii frauduloase a muncitorilor din UE". "Nu vom astepta o initiativa europeana pentru a actiona, in timp ce economia noastra este pe cale sa fie diminuata", a declarat secretarul de stat belgian insarcinat cu lupta impotriva fraudei Hendrik Bogaert.

Planul belgian prevede "controale tintite efectuate de catre echipe specializate", inspectii, o mai buna coordonare a "anchetelor penale" si sanctiuni financiare "grele".