Raspunsul, potrivit Natiunilor Unite, nu este de a produce mai multa mancare, ci de a stopa irosirea si risipirea alimentelor din prezent.

Organizatia responsabila de agricultura si alimente din cadrul Natiunilor Unite estimeaza ca in fiecare an o treime din ceea ce mancam , circa 1,3 miliarde de tone de alimente, ajunge la gunoi. In aceasta statistica sunt incluse si circa 45% din toate fructele si legumele cumparate, 35% din produsele pescaresti si a fructelor de mare, 30% din cereale si aproximativ 20% din produsele consumate zilnic precum si tot atata carne consumata de catre om.

Surprinzator sau nu, cei mai mari “risipitori” se afla in randul tarilor dezvoltate. In acest fel, europenii, dar si locuitorii din America de Nord arunca, in medie, intre 95 – 115 kg de mancare pe an, comparativ cu 6-11 kg de mancare in regiunea sud-Sahariana din Africa sau regiunea de sud / sud-est a Asiei. O cantitate mare de mancare este aruncata inclusiv in procesul de productie in zona tarilor aflate in curs de dezvoltare, asta din cauza infrastructurii si a echipamentelor de slaba calitate.

Risipa de alimente are totodata si un impact puternic asupra mediului. Amprenta de carbon lasata de catre mancarea irosita se estimeaza ca a atins deja 3,3 gigatone. Conform statisticilor, productia de alimente irosite s-ar putea ridica la suprafata de 1,4 miliarde de hectare de pamant, reprezentand aproximativ 30% din totalul suprafetei de teren arabil.

Economia globala ar salva 300 miliarde $/an prin reducerea risipei de mancare

Reducerea acestei risipe imense ar putea aduce economii de pana la 300 de miliarde de dolari pe an, potrivit unui raport al Waste & Resources Action Programme (WRAP)

Solutia la foametea globala: mancare aruncata de 300 MLD $/an

Solutia la foametea globala: mancare aruncata de 300 MLD $/an

Circa 30% din mancarea produsa in intreaga lume ajunge la gunoi, sub forma de resturi menajere, arata raportul. Valoarea acestor deseuri rezultate din alimentele de consum ajunge la 400 de miliarde de dolari la nivel global. Mai mult, pe masura ce clasa mijlocie se va extinde in cursul urmatorului deceniu, pierderea ar putea atinge 600 de miliarde de dolari, noteaza WRAP, in studiul realizat pentru Comisia Globala privind Economia si Clima.

Citeste si:

Avand in vedere ca deseurile menajere sunt de multe ori aruncate la marginea oraselor, acestea influenteaza si schimbarile climatice. Reducerea pierderii alimentelor care sunt pierdute in agricultura, transport, depozitare si consum ar salva multe costuri pentru economia globala, concomitent cu abordarea problemelor climatice.

Daca risipa s-ar reduce cu 20%-50%, economia globala ar putea salva costuri cuprinse intre 120 si 300 de miliarde de dolari pe an. Mancarea care este "pierduta" de retailerii si consumatorii din tarile dezvoltate ar fi de ajuns pentru a-i hrani pe toti cei 805 milioane de oameni care traiesc in foamete, arata Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a ONU.

"Reducerea pierderilor de alimente ar fi buna pentru economie si pentru clima. Mai putina risipa de mancare ar insemna mai multa eficienta, mai multa productivitate si economii directe pentru consumatori. Inseamna, de asemenea, mai multa mancare pentru a hrani populatia de 805 milioane de oameni care merg la somn flamanzi in fiecare zi(...) Aceste rezultate ar trebui sa fie ca un apel de urgenta pentru cei care se ocupa de politici publice", spune directorul Programului Global pentru Noua Economie Climatica, Henel Mountford.

Un exemplu demn de urmat: tanara care nu a mai strans gunoi de mai bine de doi ani de zile

O tanara din Marea Britanie a reusit sa nu mai produca gunoi de peste doi ani de zile. Aceasta a renuntat practic sa mai cumpere alimente sau produse ambalate si a inceput sa mearga la cumparaturi cu un ambalaj propriu. Dupa ce a facut schimbarea in privinta alimentelor, ea a trecut si la alte produse, si anume cele de ingrijire personala. Mai exact, in loc sa le cumpere, a inceput sa le faca singura, acasa. De asemenea, tanara a renuntat si la hainele pe care nu le-a mai purtat de mult timp.

Femeia din Marea Britanie inclusiv sa incetat sa mai intre in magazinele care ofereau pungi sau alt tip de ambalaje, pentru a reduce riscul de a produce gunoi. Odata cu noul stil de viata, tanara a inceput sa cheltuiasca mai putini bani si sa manance mai sanatos.

Povestea tinerei din Marea Britanie poate fi citita aici.

Traieste perfect normal dar nu a mai strans gunoi de doi ani de zile: cum a reusit

Traieste perfect normal dar nu a mai strans gunoi de doi ani de...