Chiar daca departamentele de resurse umane vor simti presiunea eficientizarii activitatii in perioada urmatoare, companiile vor adopta o viziune strategica asupra angajatilor valorosi si a resurselor umane in general, se arata in studiul companiei de consultanta.

Astfel, chiar daca universitatile din tarile in curs de dezvoltare produc absolventi pe banda rulanta, cantitatea nu este sinonima cu calitatea. Gestionarea fortei de lucru odata angajate nu este nici ea lipsita de provocari. Departamentele de resurse umane vor fi nevoite sa vina cu perspective de cariera customizate pentru o forta de munca diversa, intocmai cum marketingul raspunde cu oferte personalizate la segmente de clienti diferite.

In peisajul economiei globale, motorul dezvoltarii aflat pana acum in tarile dezvoltate, s-a deplasat inspre cele in curs de dezvoltare. Economiile din Orientul Mijlociu vor scrie probabil povestea unui succes de dezvoltare economica in anii ce vor urma, chiar daca nu au fost imune la efectele crizei financiare.

Cresterea extraordinara a clasei de mijloc din aceste economii impreuna cu avantajele oferite de exporturile mari de marfuri, precum si schimbarile de ordin politic si demografic, au contribuit enorm la favorizarea acestei dezvoltari. Daca pietele in curs de dezvoltare numarau 70 de companii in topul global 500 realizat de revista Fortune in anul 2007, fata de numai 20 acum zece ani, in mai putin de 10 ani acestea vor reprezenta probabil o treime din toata lista.

Paradigma globala a puterii financiare si a centricitatii a suferit modificari fundamentale. Pietele de capital au devenit din ce in ce mai globalizate si interdependente. Datorita cresterii lor economice spectaculoase, pietele in curs de dezvoltare sunt acum surse nete de fluxuri de capital, finantand deficitele de cont curent uriase inregistrate in tarile dezvoltate.

Citeste si:

Bancile traditionale de investitii foarte afectate de criza financiara, au determinat revenirea guvernelor in prim-planul puterii financiare pe masura ce aceasta se deplaseaza catre stat. Masura fara precedent de nationalizare a bancilor din Europa si Statele Unite a adus guvernele in centrul lumii finantelor, ceea ce va conduce cel mai probabil la reglementarea mai stricta a sectorului financiar.

Criza financiara globala a demonstrat nevoia de reglementari mai solide si unitare la nivel global, precum si interdependenta companiilor, pietelor de capital si natiunilor in acest moment. Organismele de reglementare din toata lumea au demarat deja re-analizarea cadrelor de reglementare, stabilind legaturi mai stranse, asa cum reiese din initiativele de cooperare initiate in acest sens.

Convergenta continua a cadrului de reglementare poarta cu sine promisiunea comparabilitatii si transparentei mai ridicate a informatiilor financiare, sporirea increderii investitorilor si costuri reduse de respectare a obligatiilor declarative pentru companiile globale. Standardele contabile sunt cele mai avansate in procesul de convergenta globala. In prezent exista peste 100 de tari care solicita, permit sau isi bazeaza standardele nationale pe Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si un numar si mai mare de tari care au stabilit deja o data pentru adoptarea acestor standarde. Gestionarea riscurilor revine ca prioritate pentru majoritatea comisiilor de audit din intreaga lume.

Cererea si oferta de energie ar putea constitui cea mai mare provocare adusa de secolul 21. In afara de serviciile financiare, industria energetica este probabil industria cu cel mai inalt grad de globalizare, dar si industria cu cel mai mare impact. Sectorul energetic este cel mai influentat de economia globala, aspecte geopolitice, razboaie, politici fiscale si lupta dintre crestere si sustenabilitate. O alta problema majora este cea legata de efectul incertitudinii pretului petrolului.