BNS a anuntat, joi, ca initiativa legislativa cetateneasca a fost inregistrata la Senat de catre un comitet alcatuit din reprezentanti ai confederatiei sindicale.

"Proiectul depus de BNS are sanse sa devina lege si sa modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afecteaza negativ drepturile si interesele lucratorilor si pe care negocierile cu partidele aflate pe rand la putere si in opozitie nu au reusit sa il clinteasca si sa il puna in acord cu normele europene si internationale", arata BNS intr-un comunicat de presa, subliniaza Mediafax.

Potrivit BNS, au fost parcursi toti pasii legali pentru inregistrarea initiativei cetatenesti, trecand prin etapa de constituire a Comitetului, prin elaborarea proiectului, obtinerea avizului din partea Consilului Legislativ, publicarea proiectului in Monitorul Oficial si strangerea semnaturilor.

Conform prevederilor legale, initiativa legislativa poate apartine unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin un sfert din judetele tarii. O conditie cumulativa este ca in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul initiativei.

"Proiectul de modificare a Codului Muncii a strans 150.000 de semnaturi, fiind sustinut de lucratori afiliati la BNS si la alte confederatii, de familiile lucratorilor, de angajati care nu sunt membri de sindicat, de pensionari si de generatia tanara deopotriva. Pasii au fost parcusi si conditiile minime au fost indeplinite, iar calea fireasca a proiectului de lege duce catre dezbaterea sa in Parlament. Cel mai probabil, acest proiect va fi aprobat, tinand cont de faptul ca a fost elaborat de o echipa coordonata de reputatul prof. dr. Alexandru Athanasiu, tinand cont de faptul are in spate o expertiza tehnica de exceptie si tinand cont de faptul ca pune Codul Muncii in acord cu Constitutia, cu Conventiile OIM ratificate de Romania si cu alte norme si normative europene/internationale", se mai arata in comunicat.

Presedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat joi ca s-a recurs la aceasta modalitate pentru schimbarea Codului muncii dupa ce sindicalistii au constatat ca nu exista niciun interes politic si niciun demers pentru modificarea actualei legislatii a muncii, desi s-au semnalat multe nereguli.

Numarul salariatilor cu minimul pe economie, in crestere

Liderul sindical a mai spus ca BNS a finalizat alte doua proiecte de modificare a Legii contractelor colective de munca si a Legii conflictelor de munca, ele urmand sa fie puse la dispozitia Parlamentului. "Una din principalele consecinte ale dereglementarilor a dus la scaderea dramatica a numarului de salariati acoperiti prin negocieri colecctive, concomitent cu cresterea numarului de salariati remunerati cu salariul minim pe economie si un pic peste minim, la care se adauga scaderea fondului total de salarii din economia Romaniei ca pondere in PIB", a spus Costin.

El a precizat ca, in perioada imediat urmatoare, reprezentantii BNS vor incepe consultari cu liderii grupurilor parlamentare, carora le vor furniza informatii si le vor pune la dispozitie argumente documentate.

BNS a amintit ca actualul Cod a fost adoptat de catre "Parlamentul cu coloratura majoritar portocalie", in ciuda faptului ca lucratorii romani cereau din strada respingerea sa, protestand la nivel national vreme de aproape trei luni. Mai mult, miscarea sindicala internationala si Organizatia Mondiala a Muncii au dat dreptate partii sindicale, cerand respingerea proiectului pentru incalcari grave ale normelor europene si internationale in materie de munca.

Citeste si:

Proiectul de modificare a Codului muncii a fost finalizat si prezentat public in 2012, fiind facute peste 100 de propuneri de schimbare a legislatiei, care vizeaza, printre altele, contractele pe perioada determinata si reglementarea clauzei de obiectiv de performanta. BNS sustine ca documentul elaborat de o echipa de experti, coordonata de Alexandru Athanasiu, urmareste sa corecteze erorile din actualul Cod al muncii si sa echilibreze relatia dintre angajat si angajator.

Initiatorii proiectului de modificare a Codului muncii doresc reducerea perioadei de proba in cazul muncitorilor necalificati, marirea perioadei maxime pentru care se pot incheia contractele pe durata determinata de la trei la cinci ani, abrogarea dispozitiei care permite angajatorului sa poata dispune suspendarea contractului individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii, dar si reglementarea clauzei de obiectiv de performanta, in sensul in care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.

Neatingerea obiectivelor de performanta nu poate constitui motiv de concediere.

"Obiectivele de performanta fac obiectul negocierii colective, fiind stabilite, pe categorii de salariati, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, dupa caz. Indeplinirea obiectivelor de performanta constituie conditii de majorare a salariului sau de promovare in cariera. Neatingerea obiectivelor de performanta nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesionala, in baza art. 61 lit. d).", se arata in proiectul de modificare propus de BNS.

Documentul urmareste si o noua viziune in selectarea personalului, initiatorii precizand ca, in Romania, selectia se face pe criterii ce tin de afinitati, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.
Potrivit lui Athanasiu, se solicita si modificarea termenului de 45 de zile prevazut in prezent pentru ca reincadrarea angajatilor in cazul unor concedieri colective, precizand ca aceasta perioada a fost redusa de la noua luni, iar in Franta este de un an.

"Daca in 45 de zile firma nu isi revine, nu mai este obligata sa ii angajeze pe fostii angajati. In 45 de zile, o firma care a avut probleme serioase nu are cum sa-si reia activitatea", arata Athanasiu, la prezentarea proiectului.
Proiectul de modificare vizeaza si prevederile privind munca prin agent de munca temporara. Astfel, se solicita reglementarea cazurilor in care un utilizator poate apela la agenti de munca temporara, stabilirea unei reguli potrivit careia contractul de munca temporara se incheie pe durata nedeterminata, dar si ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune sa nu fie inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca saun una similara cu cea a salariatului temporar.

Totodata, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispozitiilor privind salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in sensul raportarii cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica si avut in vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se doreste, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, in sensul acordarii somerilor si pensionarilor a posibilitatii de a adera la sindicatele constituite si al extinderii interdictiei de concediere a reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si a reprezentantilor salariatilor pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate si pe o perioada de doi ani de la incetarea mandatului.

Proiectul de modificarea al Codului muncii include si schimbari ale jurisdictiei muncii, in sensul introducerii distinctiei intre conflictele de drepturi si conflicte de interese, dar si a obligatiei instantei de a incerca stingerea conflictului de dreptueri prin impacarea partilor. Tot in modificarile jurisdictiei muncii se propune introducerea prevederii potrivit careia hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile.

Din mai 2011 si pana in prezent nu s-au adus corectii majore Codului Muncii, in ciuda faptului ca au existat numeroase intalniri si negocieri intre cele trei parti, respectiv sindicate, patronate si Guvern si in ciuda faptului ca s-au schimbat polii de putere politica si exista un acord scris care facea o prioritate din modificarea Codului Muncii.