Ca strategie de optimizare fiscala, companiile multinationale isi plaseaza entitatile in diferite state astfel incat rata de impozitare rezultata la nivel de grup sa fie cat mai mica. Sunt situatii cand aceasta planificare fiscala nu prezinta nicio substanta economica, singurul scop al unei structuri astfel create fiind diminuarea taxarii prin mutarea profiturilor in tari cu nivel de impozitare mai mic sau chiar cu impozit zero.

Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a lansat in 2013, la initiativa G20, proiectul BEPS (Base Erosion Profit Shifting), vizand tocmai reducerea acestei erodari a bazei impozabile si a manipularii profiturilor, printr-o armonizare a mediului fiscal international.
Comisia Europeana a emis la inceputul anului Directiva pentru evitarea non-taxarii, ca parte a unui pachet legislativ, care propune 6 masuri de contracarare a catorva dintre cele mai cunoscute metode de planificare fiscala agresiva.

Limitarea deductibilitatii dobanzii

Masura propusa urmareste descurajarea aranjamentelor artificiale prin care companiile acorda imprumuturi intra-grup cu scopul reducerii bazei de impozitare. Este vorba despre finantarea societatilor din grup aflate in state cu nivel de taxare ridicat, de catre entitati, tot din grup, dar situate in state cu o rata a taxarii redusa.

Directiva introduce limitarea deductibilitatii dobanzilor la imprumuturile intra-grup: in cazul in care costurile cu dobanzile sunt mai mari decat veniturile din dobanzi, diferenta poate fi dedusa in limita a 30% din profitul calculat inainte de deducerea dobanzilor, a impozitului si a amortizarilor (EBITDA) sau in limita sumei de 1 milion de euro. Deducerea integrala a diferentei poate fi facuta doar daca sunt indeplinite, cumulativ, anumite conditii. Aceste prevederi nu se aplica societatilor din domeniul financiar.

Daca noua directiva va fi adoptata si implementata in legislatia Romaniei, aceasta masura va avantaja societatile din domeniul imobiliar si din sectoarele de productie, care au un nivel ridicat al activelor imobilizate, respectiv o cheltuiala semnificativa cu amortizarea. Masura va dezavantaja societatile din sectorul serviciilor, care au un nivel redus al activelor imobilizate (de ex. consultanta, management, IT) si un nivel al amortizarii inclus in EBITDA mai mic.

Taxarea activelor în momentul transferului

Masura propune taxarea activelor la valoarea de piata în momentul transferului lor între o societate aflata într-un stat membru si un sediu permanent din alt stat membru sau într-un stat tert. Aceeasi masura este valabila si în cazul în care o societate îsi transfera rezidenta fiscala fara a aloca aceste active unui sediu permanent ramas în statul de plecare. Aceste prevederi nu sunt aplicabile pentru transferurile de active cu caracter temporar.

Scopul masurii este contracararea efectelor transferului de active intangibile create în tari cu o rata ridicata a taxarii si forta de munca înalt calificata, catre tari cu o taxare redusa sau fara taxare. În categoria activelor intangibile intra licentele, patentele, produsele software, drepturile de proprietate intelectuala si marcile comerciale. Prin aceasta masura se doreste taxarea activelor în statul membru în care au fost dezvoltate, înainte de a fi transferate catre sediul permanent al companiei aflat în alt stat membru sau în afara Uniunii Europene.

Pentru transferurile în relatie cu un alt stat membru sau cu un stat tert din Spatiul Economic European, societatile pot opta pentru plata taxelor în momentul transferului sau esalonarea lor pe o perioada de cel putin 5 ani. În Romania, prevederea va avea impact în special asupra societatilor din domeniul farmaceutic, IT sau care desfasoara activitati de cercetare si dezvoltare si creeaza active intangibile care sunt transferate catre tari din afara Uniunii Europene.

Clauza de „switch-over”

In prezent, majoritatea statelor membre aplica scutirea de impozit pentru veniturile primite de companii din strainatate. Ca urmare, se permite ca venituri netaxate sau cu un nivel scazut al taxarii sa intre in Uniunea Europeana si sa circule fara a fi impozitate. Pentru a preveni aceste situatii, noua directiva propune implementarea unei clauze de „switch-over”.

Citeste si:

Conform acestei clauze, un stat membru trebuie sa taxeze veniturile din dividende si castiguri de capital obtinute dintr-un stat tert, daca acestea au fost taxate cu o cota corespunzatoare impozitului pe profit de sub 40% din cota valabila in statul membru respectiv. Aceeasi regula se aplica si pentru veniturile aferente sediilor permanente aflate in state terte. Pentru impozitul platit in statul sursa, compania are dreptul la credit fiscal in statul de rezidenta.

In cazul adoptarii directivei in legislatia romaneasca, firmele care primesc din state terte venituri de natura celor mentionate mai sus, taxate in statul tert cu o cota de impozit mai mica de 6,4%, vor fi impozitate in Romania si vor primi credit fiscal pentru impozitul platit in strainatate.

Reguli generale impotriva tranzactiilor fara scop economic

Directiva propune adoptarea unor reguli generale impotriva tranzactiilor fara scop economic. Acestea acopera situatiile in care nu se aplica alte reglementari specifice de evitare a non-taxarii. Autoritatile fiscale vor avea, in virtutea acestor reguli, dreptul de a nu lua in considerare o tranzactie daca nu are substanta economica.

Masura nu va avea impact semnificativ in Romania, intrucat in legislatia fiscala locala au fost deja introduse prevederi similare. Autoritatile fiscale din Romania pot sa considere o tranzactie ca fiind artificiala, reincadrand-o, pentru a reflecta continutul economic al acesteia. Normele de aplicare ale Codului Fiscal definesc astfel tranzactia fara scop economic drept acea „tranzactie/activitate care nu este destinata sa produca avantaje economice, beneficii, profituri si care determina, in mod artificial ori conjunctural, o situatie fiscala mai favorabila.”

Reguli privind controlul asupra entitatilor straine

Masura introduce taxarea profiturilor nedistribuite ale subsidiarelor din tari terte unde cota aferenta impozitului pe profit este sub 40% din cota impozitului pe profit aferenta statului membru in care societatea este rezidenta. Regulile vor fi aplicate doar daca sunt indeplinite anumite conditii: procentul de detinere directa sau indirecta este de cel putin 50%, peste 50% din veniturile societatii controlate sunt pasive (dobanzi, redevente, dividende, castiguri de capital) sau provenite din servicii prestate entitatilor afiliate, iar actiunile societatii controlate nu sunt listate la o bursa recunoscuta. Pentru evitarea dublei taxari, societatea care controleaza entitatea din statul tert va deduce partea anterior taxata, in momentul distribuirii profiturilor.

Daca directiva va fi adoptata, societatile din Romania care controleaza entitati in state terte ale caror profituri sunt taxate in statul respectiv cu o cota de impozit mai mica de 6,4% vor plati impozit in Romania pentru profiturile nedistribuite ale acestor entitati. Masura poate diminua numarul societatilor multinationale de origine romana care isi stabilesc structura prin infiintarea de subsidiare in state cu nivel redus al taxarii. Aceste structuri nu ar mai avea sens daca profiturile nedistribuite vor fi impozitate in Romania.

Neconcordante privind instrumentele/entitatile hibride

Ultima masura tinteste utilizarea instrumentelor si a entitatilor hibride pentru evitarea taxari. La nivelul Uniunii Europene, o entitate poate fi considerata transparenta fiscal intr-un stat si netransparenta in altul, pe baza legislatiei specifice fiecarui stat. De asemenea, un instrument de plata poate fi considerat element de capital intr-un stat si element de datorie in altul. Aceste neconcordante pot genera, de exemplu, situatii in care aceeasi plata este dedusa de doua ori, in doua state membre. Pentru a elimina astfel de neconcordante, directiva propune ca natura entitatii/instrumentului hibrid sa fie cea aferenta legislatiei din statul din care se face plata.

In concluzie, daca directiva va fi adoptata in legislatia romaneasca, nivelul taxelor colectate la bugetul de stat ar creste, ca urmare a impozitarii profiturilor artificial relocate in prezent in state cu o fiscalitate redusa. Este la fel de adevarat, insa, ca aceste masuri ar putea duce la scaderea numarului investitorilor straini si reorientarea lor catre state din afara Uniunii Europene.

Pentru adoptarea directivei este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre. Tinand cont de contextul economic actual si de interesele fiecarui stat, acest proces poate fi unul indelungat. Accelerarea acestui proces ar putea avea loc daca statele membre ar lasa deoparte interesele individuale si ar privi noul pachet de masuri propus drept un pas de uniformizare intre state si o masura de lupta comuna impotriva non-taxarii in relatie cu statele din afara Uniunii Europene.