Practic, televiziunile din portofoliul Media Pro fac oferte mai avantajoase agentiilor de media care cumpara spatiu publicitar in publicatiile aceluiasi trust de presa. Aceasta practica duce la o concurenta neloiala in presa scrisa, transforma studiile de audienta ale BRAT in niste cifre irelevante si pune in pericol presa scrisa in ansamblul ei, sustine Tolontan.

"Consiliul Director al BRAT a adoptat ieri o propunere pe care o va aduce in fata tuturor membrilor pe 27 martie. Nu putem obliga piata, dar am convenit ca cifrele presei scrise si on-line sa devina reper de onoare pentru membrii BRAT. Va fi trecut in regulament ca agentiile si clientii sa tina cont de aceste cifre, sa evite sa dea bugete publicatiilor neauditate si sa nu repartizeze bugetele pe presa scrisa si internet sub influenta altor media (tv, radio...)", ne-a declarat, astazi, Catalin Tolontan.

Logica practicii incriminate de Tolontan ar fi ca o parte din televiziunile Media Pro sunt lideri de audienta si au preturi foarte mari la publicitate, in timp ce tirajele unor publicatii din portofoliul Media Pro sunt destul de mici si nu atrag destula reclama. Astfel, Pro TV, cel mai urmarit post de televiziune din Romania, a avut in luna februarie o audienta urbana medie de 310.000 de telespectatori pe minut. O reclama la Pro TV costa, in prime-time, intre 2.700 si 3.500 de euro. Pe de alta parte, Gandul, cotidianul generalist editat de Media Pro, are o audienta de 186.000 de cititori, cu aproape 700.000 mai putin decat liderul de categorie, Jurnalul National.

Mai mult decat atat, seful Media Pro, Adrian Sarbu, mai detine in prezent doar 5% din televiziuni, dupa ce a vandut restul de actiuni trustului CME. "La print situatia e exact pe dos", mentioneaza consultantul media Iulian Comanescu. "Reiese ca Adrian Sarbu renunta la niste venituri intr-un loc unde mai detine 5% pentru niste venituri intr-un loc unde are peste 90%. In plus, vanzarea publicatilor tiparite a inceput, iar tranzactiile se fac de regula in functie de profit (include veniturile din reclama), caruia i se aplica un multiplicator. Cumparatorul e tot CME, cel care obtine venituri mai mici din TV, conform sesizarii lui Catalin Tolontan", a adaugat Comanescu.

Contactata de Wall-Street, Maria Apostol, PR director la Media Pro, a dezmintit informatiile aduse de Catalin Tolontan. “Aceasta acuzatie este nefundamentata. Pentru a-si atinge targeturile de performanta agentiile de publicitate din Romania, cumpara spatiu publicitar dupa criterii de business, care se refera strict la valoarea produselor media in care investesc”, a declarat Apostol.

“Hai sa ne gandim cine pierde si cine castiga”, ne propune Iulian Comanescu. “Inca o data, pornind de la putinul pe care il stim, de castigat castiga Adrian Sarbu personal. De pierdut, ar putea pierde CME, dar si media buyerii. Poate ca ei au nevoie de spatiu pe print, in titlul X, care are o anumita structura a targetului.Primesc in schimb GRP-uri pe niste televiziuni comerciale, cu target larg, lucru care s-ar putea sa ii favorizeze sau nu”.

“Si mai e ceva. Daca lucrurile se petrec asa cum pare, nu mai vorbim de valoare editoriala convertita in bani. Vorbim de o «schema», ca multe altele din economia romaneasca. Adrian Sarbu e, totusi, impreuna cu Valeriu Lazarov, romanul cu cele mai mari realizari în media. Nu cadreaza”, ne-a declarat Comanescu.

Citeste si:

Antena, 1 suspectata de aceleasi practici

Printr-o adnotare facuta pe blogul sau la sfarsitul zilei de ieri, Catalin Tolontan declara ca "surse din piata sustin ca si Antena 1 (n.r.: parte a trustului Intact, care editeaza si Gazeta Sporturilor) ar folosi aceeasi metoda pentru unele reviste din portofoliul trustului". "Daca e asa, atunci se inscrie in aceeasi practica pe care am sesizat-o BRAT!”, scrie Tolontan.

Pericolele utilizarii unei astfel de proceduri sunt multiple, crede redactorul-sef al Gazetei. In primul rand, cifrele BRAT si SNA devin inutile deoaree un ziar cu tiraj si audienta mai mici pentru care negociaza televiziunea va fi preferat unui ziar cu audienta si tiraj mai mari. In al doilea rand, se produce un amestec al unei forte disproportionate, televizunea, pe o piata mai mica, presa scrisa.

Notiunea de autoreglementare a industriei este compromisa, iar agentiile si clientii sunt supusi presiunii, fara sa li se mai permita sa aleaga libere si pe baza cifrelor BRAT si SNA, in materie de presa scrisa.

Nu in ultimul rand, metoda invocata de Tolontan reprezinta o amenintare la adresa presei scrise, in general. “Eforturile de continut , de difuzare, de marketing si, in general, investitiile ziarelor si revistelor devin derizorii de vreme ce bugetele se vor imparti dupa criterii externe presei scrise”, declara jurnalistul.

In urma sesizarii lui Tolontan, Consiliul Director al BRAT s-a reunit ieri pentru a dezbate problema. “Tot ceea ce va propun e sa dezbatem nu cazul particular, ci metoda. Si sa facem publica aceasta dezbatere. Numele companiilor n-au importanta aici. Sint convins ca exista multe argumente pro si contra si sintem cu totii gata sa la ascultam. Eu unul cred ca nu e normal ca ProTV, Antena 1 sau orice alta statie TV sa hotarasca, in ultima instanta, ce vrea publicul sa citeasca. Pentru ca despre asta mi se pare ca e vorba in anii ce vin”.