In acest moment, exista doua proiecte care deseneaza noul Bucuresti: unul al puterii, celalalt al opozitiei. In linii mari, cele doua lucrari sunt destul de asemanatoare, ele urmarind sa mareasca suprafata Capitalei de cel putin zece ori si sa creasca numarul de locuitori de la doua la trei milioane. Exista insa si cateva deosebiri. Puterea vrea ca metropola sa cuprinda 93 de localitati din judetele Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Dambovita si Prahova si, in plus, ca Bucurestiul sa devina port maritim, prin inglobarea in zona metropolitana a orasului Oltenita. Locuitorii din comunele Balotesti, Berceni, Bragadiru, Cernica, Branesti, Chiajna, Chitila, Ciolpani, Ciorogarla, Corbeanca, Glina, Jilava, Magurele, Mogosoaia, Pantelimon, Snagov, Tunari, Butimanu, Crevedia, Tartasesti vor deveni „bucuresteni”. Lor li se vor adauga cetatenii din orasele Oltenita, Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti-Leordeni, Budesti, Fundulea, Bolintin Vale si Mihaiesti.
Proiectul opozitiei, initiat de Vasile Gherasim, se deosebeste de cel al actualei puteri doar prin numarul mai mic de localitati limitrofe, 62, propuse sa formeze zona metropolitana si prin faptul ca aceasta se opreste la 30 de kilometri de Dunare.

Terenurile, motiv de specula

Analistii imobiliari se asteapta ca terenul din zona metropolitana sa fie speculat, iar pretul acestuia sa creasca, fara insa a putea preciza la ce sume se va ajunge. „Va sosi vremea speculatorilor, pretul terenurilor va creste pe termen scurt intr-un ritm mai mare, deoarece un teren care astazi este in Ciorogarla sau in Glina maine va fi in Bucuresti”, explica Arthur Silvestri, directorul Institutului de Consultanta Imobiliara SGA Romania.
Oamenii vor fi tentati sa bage banii in pamanturi care astazi nu valoreaza mare lucru, in speranta ca vor castiga ulterior. Miza jocului este ca aceste terenuri, aflate acum in extravilan, vor intra in intravilan si vor putea fi vandute cu 20-30 de euro/ mp. Insa nu oricum, ci cu utilitati. „Uniunea Europeana va fi sensibila la proiectul zonei metropolitane si ne asteptam ca o parte din fondurile structurale care vor veni in Romania sa se indrepte catre utilitati in noile comune care vor intra in metropola”, explica Ion Radu Zilisteanu, presedintele agentiei imobiliare Land Experts. El adauga faptul ca nu toate localitatile vor putea beneficia de banii comunitari si ca alegerea terenurilor pentru investitii va fi o loterie.
Prin urmare, nu toata lumea va putea castiga. „Pe termen mediu si lung, s-ar putea ca unii speculatori sa nu iasa in castig. Daca vrei sa speculezi, te duci unde exista sau vor exista utilitati, nu unde pot aparea cartiere gen Pipera, care se inunda la prima ploaie mai serioasa”, spune Silvestri.

O sansa pentru afaceri

Si investitia de business se va accelera. Va fi mult mai atragator pentru investitorii straini sa cumpere un teren care, din punct de vedere administrativ, apartine de Bucuresti, decat unul care apartine de Glina sau Mogosoaia. „Se va consfinti o situatie de fapt: multe companii isi construiesc sedii, showroomuri, fabrici, depozite la Otopeni, Snagov, Chitila, in general in judetul Ilfov. Daca aceste terenuri vor apartine de Capitala, acest interes se va intensifica”, spune Radu Zilisteanu. Cum fabrici de privatizat nu prea mai sunt, investitorii vor cumpara teren si isi vor ridica sedii sau spatii comerciale. Este un fenomen normal in toata lumea ca firmele sa migreze catre zona metropolitana, mai ales ca exista nenumarate restrictii de mediu pe care va trebui sa le adopte si Romania odata cu integrarea in Uniunea Europeana
Pe de alta parte, pretul locuintelor din Capitala nu va fi afectat de crearea zonei metropolitane, apreciaza specialistii. Cu toate ca Bucurestiul va deveni de zece ori mai mare, in lipsa cailor de acces - trenuri suburbane, linii de microbuze -, presiunea care exista pe locuinte nu va scadea, precizeaza Arthur Silvestri.

O utopie?

Desi toata lumea este de acord ca Bucurestiul este acum o capitala inghesuita si inutilizabila si ca este nevoie de o interventie majora in textura orasului, parerile difera in privinta modului in care trebuie facut acest lucru. Specialistii din domeniul imobiliar apreciaza ca nici unul dintre cele doua proiecte elaborate de politicieni nu este realizabil. „Vor avea dificultati sa federalizeze atatea comune si, fara o autoritate centrala, orasul nu se va putea dezvolta nesistematizat”, spune Silvestri.

In plus, nu se poate face totul deodata, necontrolat, neajutat. „Gandi-ti-va ce suprafata uriasa intra in aceasta fictiune, caci altfel nu pot sa o numesc. Cine se va ocupa de utilitati, de drumuri?”, se intreaba Arthur Silvestri.
De asemenea, populatia din localitatile zonei metropolitane va avea, pe langa avantaje, si dezavantaje. Odata deveniti bucuresteni, acestia vor plati impozite locale de cateva ori mai mari decat in prezent.

Analistii imobiliari apreciaza ca ideea prin care „orasul se umfla ca un aluat in toate directiile” nu este realizabila. „Bucurestiul este un organism viu, trebuie sa stii ce vrea el sa faca, sa vezi cum se dezvolta si sa incurajezi acea tendinta. Degeaba te opui, in final orasul va face tot cum vrea el”, afirma Silvestri. El adauga si ca, de mai bine de 300 de ani, Bucurestiul se dezvolta pe zona de nord. „Si acum tot asta este tendinta naturala. Ploiestiul sa fie legat de Bucuresti si apoi de Giurgiu. Orice alta impunere este nenaturala”, apreciaza directorul Institutului de Consultan-ta Imobiliara SGA Romania.

Cum s-a dezvoltat Bucurestiul

In urma cu 270 de ani, Bucurestiul se termina in Piata Romana. „In Piata Victoriei era o balta cu rate, in Floreasca crestea porumbul, iar in Parcul Herastrau era cel mai mare gater din zona, pe apa”, povesteste Arthur Silvestri. Generalul Kiseleff a trasat pe o harta limitele unui nou Bucuresti, care-si propunea sa creasca spre zona de nord. El a desenat Calea Dorobantilor, Bulevardul Aviatorilor, cartierul Floreasca si, bineinteles, bulevardul Kiseleff, care-i poarta numele.

Cea de-a doua mare extindere i s-a datorat lui Pache Protopopescu. „El a trasat crucea Bucurestiului, care este formata din cele patru mari bulevarde ce-l traverseaza de la Nord la Sud si de la Est la Vest.

El a creat si bulevardul care-i poarta numele, care pleaca de la Gara de Est si ajunge pana la Piata Operei. La acea data, in zona Iancu de Hunedoara erau campuri, iar la Televiziune era cea mai mare fabrica de caramida din Bucuresti.

Carol al II-lea poate fi considerat unul dintre fondatorii Bucurestiului, spune Silvestri. Pe vremea lui au fost construite 150 de cartiere rezidentiale si de parcelari, nici una mai mica de jumatate de hectar. „Un exemplu este parcela Spandomide, din perimetrul Caderea Bastiliei, Ciprian Porumbescu, Grigore Alexandrescu, unde s-au construit 20 de blocuri”, povesteste presedintele Centrului Imobiliar Roman. El mentioneaza ca pe vremea lui Carol al II-lea a fost ridicat centrul boieresc al Bucurestiului si tot atunci au aparut cartierele Primaverii si Bonaparte (format de strazile cu nume de capitale - Roma, Paris, Tokio, Washington etc.).

Apoi, ne place sau nu, pe vremea lui Nicolae Ceausescu au fost ridicate majoritatea cartierelor muncitoresti ale Capitalei. Balta Alba, Pantelimon, Baneasa, Aviatorilor, Brancoveanu, 13 Septembrie etc. Cei trecuti de prima tinerete isi mai amintesc ca, in anul 1972, de la Piata Obor si pana in zona unde este Cora astazi nu erau decat 7-8 blocuri. In 1969, langa Parcul IOR existau numai cateva blocuri de la care incepea campul, iar in locul cartierului Baneasa era un sat cu nu prea multe casute.