Sambata dupa-amiaza, pe platoul din fata Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc s-au adunat aproximativ 500 de persoane din judetele Covasna, Harghita si Mures, intre care si reprezentanti ai Garzii Maghiare, la un miting organizat de PCM, scandand lozinci pro-autonomie, pentru recunoasterea Tinutul Secuiesc si a limbii maghiare ca limba oficiala in zona, scrie Mediafax.

Participantii au avut pancarte cu mesaje precum "Solutia - autonomia", "Vrem autonomie, nu izolare", "Drepturi colective minoritatii maghiare" si "Ceva care inca nu este, dar va fi, deja exista…". Manifestarea de la Miercurea Ciuc a inceput cu un program artistic, fiind rememorate evenimentele din 1918, si a continuat cu citirea si adoptarea unei petitii "pentru schimbarea Constitutiei si doleantele comunitatii maghiare".

Fostul deputat in Parlamentul Romaniei Nagy Benedek, care a vorbit despre despre contextul istoric in care a avut loc Unirea de la 1918, a salutat multimea in limba maghiara si apoi in limba romana: "Dragi frati romani in suferinta", moment in care a fost huiduit de catre participantii la miting, el continuandu-si discursul in limba maghiara.

"De aproape o suta de ani asteptam indeplinirea promisiunilor de la Alba Iulia, care nu s-au infaptuit nici pana in momentul de fata. Atunci, pe 1 decembrie 1918, bunicului meu, bunicilor nostri li s-a promis autonomie si deplina libertate nationala tuturor cetatenilor Romaniei noi, Romaniei moderne care s-a creat dupa Primul Razboi Mondial. Noi credem ca normal este sa purtam un dialog cu guvernantii tarii, normal este ca problemele noastre sa fie rezolvate printr-un dialog si acest lucru il cerem astazi, aici, in piata: vrem drepturi egale, vrem democratie", a spus, la randul sau, presedintele PCM, Biro Zsolt.

Unul dintre participanti a afirmat ca maghiarii doresc raspunsuri la promisiunile facute in 1918, la Alba Iulia, "in legatura cu autoguvernarea" comunitatii maghiare, "cu autonomia tuturor popoarelor, a tuturor natiunilor din Transilvania, fie ei sasi, svabi, evrei, maghiari sau chiar si tigani".

"Dorim autonomia Tinutului Secuiesc, in ceea ce priveste autonomia culturala, chiar a intregului tinut, ca regiune", a spus un altul.
Liderul Consiliului National Secuiesc Covasna, Gazda Zoltan, a afirmat ca una dintre doleantele "majore", inclusa in promisiunile de la Alba Iulia, este "autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc".

Petitia adresata Guvernului, citita in limbile maghiara, romana si engleza, supune atentiei premierului Dacian Ciolos faptul ca, "inainte cu trei zile de Ziua Nationala a Romaniei", asteptarile comunitatii maghiare sunt legate de garantarea drepturilor comunitatii maghiare prin Constitutie.

Citeste si:

"La 1 decembrie 1918, romanii adunati la Alba Iulia, odata cu proclamarea Unirii Ardealului cu Romania, au adoptat o rezolutie in care au promis libertate deplina tuturor popoarelor conlocuitoare. Aliniatul 1 al punctului 3 prevede deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instui, administra si judeca in limba sa proprie, prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor care il alcatuiesc", se arata in document.

Un alt punct pe care manifestantii il doresc inclus in Constitutie este acela potrivit caruia "comunitatile nationale istorice si autohtone recunoscute in Romania sunt acele comunitati care convietuiesc cu populatia romana de minimum 100 de ani, de pe timpul crearii Romaniei moderne".

"Consideram ca, odata cu obligatia morala asumata, a sosit timpul crearii unei baze juridice a acestor promisiuni. In numele PCM, ne exprimam convingerea ca Romania, ca stat national, unitar, isi poate indeplini menirea numai odata cu garantarea democratiei si respectarea drepturilor tuturor minoritatilor si ale comunitatilor conlocuitoare. In acest scop cerem includerea in Constitutia Romaniei a principiilor formulate la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia", se precizeaza in petitie.

Doleantele comunitatii maghiare, cuprinse in cinci puncte si inaintate "ca amendament la proiectul de revizuire a Constitutiei", sunt: "1. Romania este un stat suveran, indivizibil national al romanilor si al comunitatilor nationale autohtone convietuitoare. 2. Comunitatile nationale istorice si autohtone din Romania sunt factori constituanti ai statului roman. 3. Proclamatia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 este fundamentul moral si istoric juridic al egalitatii nationale si libertatii nationale etnice din Romania. 4. Comunitatile nationale istorice si autohtone recunoscute din Romania sunt acele comunitati care convietuiesc cu poporul roman de minimum 100 de ani, respectiv de la crearea Romaniei moderne. 5. Drepturile comunitatilor nationale autohtone din Romania sunt garantate prin lege organica in masura si in functie de vointa legitim exprimata a comunitatii in spiritul Proclamatiei de la Alba Iulia, conform normelor si standardelor europene in materie si cu respectarea integritatii teritoriale a Romaniei".

"Stimate domnule prim-ministru, speram ca apreciati atiudinea noastra maxim democratica pe care o purtam timp de 96 de ani, respectiv in acel sfert de veac care a trecut de la Revolutia din Decembrie 1989, timp in care noi totdeauna am formulat dolantele noastre respectand principiile dreptului, cu referiri la recomandarile internationale, precum si la exemplele europene in materie. Intr-o democratie si intr-un stat de drept, cerintele comunitatii sunt ascultate si respectate, asa sa fie si in Romania!", se mentioneaza in finalul documentului semnat de presedintele PCM, Biro Zsolt.

Petitia adoptata, sambata, la Miercurea Ciuc a fost tradusa si in limbile germana si franceza. Ea va fi inmanata, miercuri, prefectului judetului Harghita, Jean-Adrian Andrei, si trimisa, prin posta, premierului Dacian Ciolos, Guvernului, precum si tuturor ambasadelor de la Bucuresti.

Sursa foto: Proteste/ Shutterstock