Colosul din Rodos apartine istoriei si legendelor din lumea antica. Statuia era considerata cea de-a sasea minune din Antichitate. Dintre cele sapte minuni antice, doar piramida lui Keops, din Egipt, a supravietuit pana in zilele noastre.

O expozitie vernisata de curand la Muzeul Luvru, intitulata "Rhodes, une ile grecque aux portes de l'Orient" ("Rodos, o insula greceasca la portile Orientului"), a reprezentat o buna ocazie pentru a readuce in actualitate un vis mai vechi: ridicarea din nou a uriasului din bronz si lemn, dupa imaginea zeului Helios, care pazea de pe picioarele sale imense intrarea in portul din Rodos in urma cu peste doua milenii (303-225 i.e.n.). Ideea renasterii sculpturii monumentale a lui Chares din Lindos - ce avea o inaltime de 32 de metri fara a se tine cont de piedestalul din marmura - beneficiaza de sprijinul noului guvernator al insulei grecesti Rodos.

Specialistii in arta antica nu cred insa in acest proiect ce pare nerealizabil. Dupa parerea lor, proiectul edilului grec ar avea un singur obiectiv - marketingul. Turismul reprezinta insa o parte importanta pentru economia insulei. Simplul anunt al revenirii uriasului din bronz la intrarea portului din Rodos reprezinta deja prin el insusi o formidabila actiune publicitara.

Pana cand Colosul din Rodos va putea fi din nou admirat de turisti, el poate fi vizualizat cu ajutorul operelor de arta pe care le-a inspirat. In 1954, Salvador Dali l-a pictat intr-un tablou care a devenit celebru. Sergio Leone a regizat in 1961 un formidabil film istoric. Lungmetrajul a prezentat pe marele ecran scena seismului care a dus la prabusirea sculpturii uriase, in anul 225 i.e.n. si i-a avut in rolurile principale pe Georges Marchal si Lea Massari. Jules Verne, caruia nu i-a lipsit niciodata imaginatia, a readus la viata Zeul-Soare (Helios) in romanul "Calatorie spre centrul Pamantului". La randul sau, René Goscinny, considerat unul dintre cei mai spirituali autori de benzi desenate, a personificat Colosul din Rodos sub forma unui luptator urias, originar din Rodos, in volumul "Asterix la Jocurile Olimpice".

Sursa foto: ancientworldwonder.blogspot.com