Viata culturala bogata a devenit un activ extrem de important pentru tarile care cauta sa atraga manageri din mediul corporatist si angajati talentati – cei care in mod tipic sunt consumatori avizi de cultura si entertainment – precum si turisti atrasi de cultura.

Europa de Est reprezinta deja o atractie pentru turismul cultural de pe continent, iar Romania poate capitaliza cu succes acest interes, in special pe segmentul festivalurilor de muzica si film. Cap de afis in acest sens este cu siguranta Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, editia din 2013 a atras peste 20.000 de turisti straini timp de trei saptamani in Bucuresti. Pe langa biletele cumparate la festival, impactul economic al sederii acestor turisti in capitala este semnificativ. Dar Bucurestiul nu este singurul oras din Romania care poate concura pe piata turismului cultural din regiune. Festivalul de muzica electronica „Sunwaves”, care se desfasoara de doua ori pe an in Mamaia si care are deja o traditie de 8 ani sau cele doua festivaluri de muzica emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle si Untold – atrag la randul lor anual mii de turisti straini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor orase", comenteaza Elena Badea, director de marketing la compania de audit financiar, EY Romania.

Ce castiga Bucurestiul prin Festivalul George Enescu

Ce castiga Bucurestiul prin Festivalul George Enescu

Proiectele culturale sunt motoare ale regenerarii urbane

Bilbao, aflat in Tara Bascilor din Spania, este acum un model de regenerare urbana stimulata prin cultura, datorita Muzeului Guggenheim. Intr-o regiune lovita de o rata enorma a somajului in anii 1990 (in jur de 25%), planul de revitalizare, in valoare de 700 milioane USD, a crescut atractivitatea orasului, a stabilizat un numar de 4400 de locuri de munca deja existente in oras si a generat peste 1000 de locuri de munca noi cu program complet. Numarul de turisti de la lansarea oficiala a muzeului incoace a crescut de opt ori.

"Infrastructura culturala reprezinta un catalizator al dezvoltarii urbane: construirea unui muzeu ofera adesea oportunitati de angajare in proiecte de dezvoltare urbana mari si de dezvoltare a unui nou <<brand al orasului>> in jurul industriilor creative si culturale. Astfel de proiecte emblematice cresc atractivitatea unui oras pentru turisti, potentiale talente si profesionisti cu grad ridicat de competente", spune Elena Badea.

Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru Romania

La nivel global, unele orase dezvolta in mod special zone culturale. Printre exemple se numara Zorlu Center din apropiere de Istanbul, Odaiba din Tokio, NDSM din Amsterdam si Stratford City Development din Londra. Zorlu Center, situat la noua kilometri de centrul Istanbulului, include nu doar un mall de cumparaturi premium (de 105.000 metri patrati), ci si un mare centru cultural (de 55.000 metri patrati) cu doua teatre si spatii expozitionale. In sezonul inaugural al centrului (2014-2015) au fost incluse 400 de spectacole cu un public total de 500.000 spectatori.

In Franta, turismul bazat pe cultura (festivaluri, muzica live, opera si galerii de arta, insa fara sit-urile istorice) a generat 2,6 miliarde USD in anul 2013. Mostenirea culturala, activitatile si evenimentele de profil reprezinta acceleratori de crestere urbana si joaca un rol major in reinnoirea urbana. In Japonia, insula artificiala Odaiba aduce intr-un singur loc infrastructura de afaceri, culturala si de entertainment. Cele doua muzee de pe insula si evenimentele culturale (Comic Market si Gundam Festival care atrag gameri internationali si entuziasti ai animatiei japoneze si ai cartilor cu desene manga, de tip japonez) subliniaza succesul si atractia exercitate de acest district al capitalei nipone. Comic Market atrage de doua ori pe an aproape 500.000 de oameni in cadrul unui eveniment care dureaza trei zile.

Citeste si:

"In ceea ce priveste infrastructura pentru activitatile culturale, Romania necesita investitii sustinute pentru a acoperi un deficit evident. Daca nu putem inca vorbi de zone culturale construite special pentru a gazdui manifestari de mari dimensiuni in conditii optime, putem insa sa ne concentram pe dezvoltarea unei infrastructuri urbane de mai mici dimensiuni, precum sali de concerte si spectacole sau spatii expozitionale. Am vazut cu totii din pacate ce consecinte nefaste poate avea lipsa accesului la astfel de facilitati in comunitate, dar si impactul asupra industriilor creative precum cea muzicala si cea a artelor spectacolului, carora le lipsesc spatiile de expresie. Dezvoltarea acestei infrastructuri este unul dintre elementele-cheie care pot stimula turismul cultural in centrele urbane ale Romaniei", explica Elena Badea

O noua clasa creativa se naste odata cu cresterea oraselor globale

Populatia de la nivel global este tanara – 1,8 miliarde de locuitori ai planetei aveau intre 10 si 24 de ani in 2014, inregistrand un record istoric – iar alfabetizarea la nivel global s-a imbunatatit semnificativ. Cresterea economica solida si populatiile tinere genereaza un context favorabil dezvoltarii unui val de consumatori din clasa de mijloc in multe piete emergente. Aceasta tendinta nu este nicaieri mai puternica decat in Asia si Africa. Asia numara in prezent 525 milioane de consumatori culturali din clasa de mijloc.

Cuplata cu dezvoltarea de activitati culturale, urbanizarea stimuleaza, de asemenea, emergenta unei noi clase economice, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare – clasa "creativa". Conform lui Richard Florida, teoretician al studiilor urbane, aceasta clasa include oameni de stiinta, artisti, ingineri, designeri si scriitori "super-creativi", precum si "profesionisti ai creatiei", care activeaza intr-o gama larga de ocupatii bazate pe cunoastere.

Clasa creativa reprezinta intruparea triadei "Tehnologie, Talent si Toleranta", conform definitiei lui Florida, si este un motor esential de crestere, inovatie si atractivitate in zonele urbane. Combinatia dintre preturile mici ale proprietatilor din interiorul oraselor si incurajarea puternica a libertatii creative a sustinut revigorarea Berlinului, care acum atrage artisti si antreprenori culturali din intreaga lume.

Conform studiului EY intitulat Global Talent in Global Cities 2015, Top 3 cele mai atractive orase pentru clasa creativa arata astfel:
1. New York – se bucura de o scena culturala unica, inclusa intr-un mediu urban cosmopolit si progresist, in general considerat benefic pentru activitatile creatoare;
2. Londra – se pozitioneaza in fata Parisului datorita deschiderii sale internationale (33% din populatia orasului a fost nascuta in afara granitelor tarii, fata de doar 12% in Paris);
3. Paris – se claseaza pe locul trei datorita mostenirii culturale si activelor tehnologice, dar este penalizat de mediul antreprenorial mai slab.

Sursa foto: Razvan Ionut Dragomirescu/Shutterstock.com