Conform datelor furnizate de ministrii de finante reuniti la summit-ul G20, calculele arata ca tarile dezvoltate au cheltuit in total 10.000 de miliarde (10 trilioane) de dolari, anunta BBC News.

Marea Britanie a cheltuit cheltuit 94% din Produsul Intern Brut al tarii, in timp ce Statele Unite au cheltuit 25% din PIB-ul tarii, fiind natiunile care au alocat cei mai multi bani in aceasta directie. In Marea Britanie au fost cheltuiti 30.000 de lire (50.000 dolari) pentru fiecare persoana, iar in Statele Unite au fost cheltuiti 10.000 dolari per cetatean.

Majoritatea acestor bani au fost sub forma de garantii pentru sistemul bancar, iar cand sistemul va depasi criza, guvernele vor recupera o parte din acesti bani.

De asemenea, exista mai multe modalitati prin care poate fi masurata gravitatea crizei care a adus intreaga lumea in fata singurei recesiuni din ultimii 60 de ani.

Analistii estimeaza ca sectorul financiar privat ar putea inregistra pierderi in valoare de 4.000 miliarde dolari, dintre care doua treimi au pierderi suferite de importante banci internationale ca Citigroup si RBS.

Desi aproape o jumatate dintre aceste pierderi (1.800 miliarde dolari) au fost amortizari ale titlurilor provocate de ipotecile sub-prime, pierderile cauzate de criza raspandindu-se si catre alte divizii bancare, cum ar fi ipotecile comerciale si imprumuturile companiilor care au solicitat importante amortizari.

Aceste amortizari, care a sters aproape 10 ani de profit ai sectorului bancar, au ingraunat reconstruirea capitalului bancar pentru a reda acestora siguranta de reluare a creditarii.

Multi experti sunt de parere ca vor trece ani, daca nu chiar zeci de ani, pana cand creditarea sa revina la nivelul dinaintea crizei, reducerea creditelor fiind una dintre cauzele principale ale declinului economic, alaturi de lipsa de incredere in pietele financiare.

Se asteapta ca in acest an economia lumii sa scada cu 2,3% (aproximativ 1000 de miliarde dolari) o pierdere totala impartita la toti cetatenii, in special afectata de cresterea somajului.

In incercarea de a stimula cresterea, guvernele au cheltuit miliarde de dolari prin pachete stimulative. In urmatorii cinci ani, datoria guvernului britanic este de asteptat sa creasca de la 600 miliarde lire sterline la 1.400 mld. lire, in timp ce datoria nationala a Statelor Unite s-ar putea dubla la 10.000 miliarde dolari.

Aceasta datorie suplimentara va fi achitata de viitorii platitori de taxe, ale caror abilitati de a cheltui banii in servicii guvernamentale ca sanatate si educatie vor fi constranse.

Cetatenii, in special din tarile dezvoltate, se simt mai putin bogati ca rezultat al scaderii valorii actiunilor lor. Nu doar casele lor valoreaza mai putin, dar si pachetele financiare ca activele au scazut in valoare in ultimele 12 luni.

Bogatia este foarte inegal distribuita, iar cei care nu sunt proprietari de case si nu detin o pensie nu vor simti efectele crizei financiare la fel ca cei carora le e greu sa gaseasca un loc de munca. De asemenea, nu exista nicio indoiala ca actuala situatie determina oamenii sa renunta la cheltuieli, lucru care accentueaza mai tare recesiunea.