Plafonarea facturilor la energie – sau, mai precis, ordonanțele prin care a fost introdusă - a ajuns până la CCR. Furnizorii contestă măsura, care teoretic este în vigoare până în martie 2025. În plus, statul le decontează lent sumele datorate, iar întârzierile au ajuns să fie și de peste un an, ceea ce le produce mari probleme de cashflow companiilor ce furnizează energie.
La Curtea Constituțională sunt, în acest moment, nu mai puțin de 29 de dosare vizând OUG 118/2021 – ordonanța care stabilea vechea schemă de compensarea și plafonare – și un dosar în care este contestată OUG 27/2022, adică noua schemă, care ar trebui să fie în vigoare până în martie 2025. Dacă vechea ordonanță a fost contestată de Enel Energie, Enel Energie Muntenia și Gaz Vest Arad, cea nouă, încă în vigoare, a fost atacată la CCR de E.ON Energie (dosarul 1339D/2023).
De ce este contestată plafonarea facturilor la CCR
Contestația nu se referă la nivelurile plafoanelor sau la ideea de plafonare, ci la modul în care se stabilește compensarea acordată furnizorilor de energie și gaze. ”Prețul mediu ponderat”, în funcție de care se calculează cât le va da statul furnizorilor, ar încălca principiul retroactivității.
Citeste si:
Mai simplu spus, furnizorul cumpără energie sau gaze de la producători la un preț, apoi o vinde consumatorilor la un preț în general mai mic, din cauza plafonării. Statul și-a asumat că va acoperi această diferență, dar mecanismul de calcul pe care îl aplică ar putea fi chiar neconstituțional. Ca urmare, furnizorul cere să i se repare prejudiciul. În 2022, E.ON a avut o pierdere de peste 358 milioane lei
O altă problemă reclamată de furnizori este întârzierea acestor plăți. Conform datelor AFEER, la nivelul lui iulie 2023 ultima lună decontată complet de stat prin ministerele Energiei și Muncii era mai 2022. Între timp, valoarea totală a decontului plafonării a ajuns la 17 miliarde de lei, conform ANRE. Chiar și Comisia Europeană ne-a cerut, recent, să punem capăt plafonării.
De ce decontează statul plafonarea facturilor la energie și gaze
De ce este nevoie ca statul să le deconteze furnizorilor aceste sume uriașe? Potrivit OUG 118/2021 și OUG 27/2022, prețurile la gaze și energie electrică sunt plafonate, iar furnizorii acoperă din fondurile lor diferența între prețul plătit de consumatori și prețul real. Statul trebuie să le deconteze apoi această diferența, pe baza unor cereri, prin Ministerul Energiei (pentru clienți non-casnici) și Ministerul Muncii - Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (pentru clienți casnici). Practic, furnizorii au pierdut acești bani tarifându-le consumatorilor energia la un preț mai mic decât cel din contracte.
Citeste si:
Întârzierea acestor decontări produce mari probleme de cash-flow furnizorilor. Aceștia au termene ferme de plată pentru producători, transportatori, distribuitor, trebuie, să achiziționeze energie dar, în același timp sunt obligați să aplice o reducere la prețul final facturat. Diferența este acoperită de stat, doar că banii vin târziu. Este vorba o industrie care și în vremuri normale are margini de profit foarte mici (în jur de 5% din factură), iar acum are și costul de furnizare plafonat. Ca urmare, furnizorii au avertizat în repetate rânduri că, dacă statul nu acoperă costurile politicii sale, unii dintre ei riscă să iasă de pe piață.
Pe de altă parte, deși aceste măsuri de susținere a consumatorilor sunt costisitoare pentru stat, acesta a și profitat de pe urma crizei energiei, atât prin supraimpozitare, cât și prin acțiunile pe care le deține la marii producători. La nivelul anului 2022, conform unui calcul AFEER, ar fi vorba de mai mult de 46 de miliarde de lei. Adică de peste 3 ori suma pe care o are de decontat furnizorilor pentru plafonarea facturilor în anul respectiv.
Citeste si:
Sursa foto: wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
