Legea Puterii

‘Legea Puterii’ este prezenta peste tot, sub o forma sau alta. Domeniul pe care il vom examina, din punctul de vedere al efectelor induse de existenta unei forme ale acestei legi, este cel financiar, in care fluctuatiile randamentelor sunt, de regula, extreme.

Vom trece in revista, succint, originea si cateva din semnificatiile sociale ale acestei legi, dupa care, ne vom referi si la impactul acesteia asupra cursului de schimb EUR-RON, o problema care ne priveste in mod direct.

Totusi, inainte de problema oarecum triviala a cursului de schimb, ma voi referi la o problema care, desi foarte cunoscuta de catre toti economistii, poate starni controverse.

In anul 1848, se naste la Paris, Vilfredo Pareto. Obtine in anul 1870 doctoratul in inginerie, acordat de celebra Universitate Politehnica din Torino, dar inaltele calificative obtinute nu-l feresc de pierderile financiare imense (la acea vreme) pe care le sufera ca urmare a speculatiilor pe care le face, mai tarziu, pe piata Londoneza a metalelor…

Pareto este cel care a formulat, in anul 1906 ( vezi Wikipedia), binecunoscuta regula 80/20, prin care se reflecta faptul ca, la acea vreme, 20% din populatia Italiei detinea 80% din proprietatile acestei tari. Este printre primele ‘reguli’ economice, cu impact social, ‘regula’ care se traduce printr-un exponent de distributie al averii de aproximativ 1.5, cel putin asa credea Pareto… ( cu cat exponentul este mai mic, cu atat este mai concentrata distributia venitului).

S-a dovedit faptul ca, respectivul exponent era mai aproape de 2.0 (distributia veniturilor era mai paroape de cea normala) decat de 1.5, rezultand un numar mai mic de milionari decat cel estimat de Pareto (distributia averii nu era intr-atat de inegala, precum estimase Pareto).

Aproximativ sase decenii mai tarziu, in anul 1960, Mandelbrot Benoit, matematician si economist de prestigiu, a observat faptul ca, nu doar distributia averii se poate exprima printr-o ‘lege a puterii’, ci si o serie vasta de fenomene naturale, socio- economice si financiare.

Printre aceste fenomene, poate cel mai relevant pentru domeniul financiar, este cel legat de fluctuatia pretului la bumbac, asa cum este descrisa de istoricul tranzactiilor de la bursa de marfuri din New York ( New York Cotton Exchange).

Genialul Mandelbrot a descoperit, in mod revolutionar, faptul ca modificarea preturilor unor active financiare nu are nimic de-a face cu teoriile financiare moderne, in care radamentele sunt modelate de distributii ‘normale’.

Dimpotriva, Mandelbrot a demonstrat ca radamentul obtinut de catre un produs banal( bumbacul) sufera fluctuatii extreme , mult peste cele care ar fi putut fi descrise de catre distributia normala/ Gaussiana ( utilizata in toate teoriile financiare ‘moderne’)

Astfel, impactul puternic al expunerii sustinute de Mandelbrot in fata ‘establishmentului’ economic, l-a determinat pe George Shultz ( aceeasi persoana cu cea care avea sa devina, ceva mai tarziu, secretarul de stat din vremea administratiei Regan) sa-i ofere o catedra in cadrul ‘Chicago Graduate School of Business’, unde domnul Schultz ocupa, la acea vreme, pozitia de Decan al Universitatii.

Interesant este ca, mai tarziu, domnul Schultz si-a retras oferta. Faptul este cunoscut, motivul nu.

Oricum, teoria revolutionara dezvoltata de Mandelbrot, venea sa arunce in aer intreaga teorie financiara moderna! Asadar, motivul pentru care nu s-a dorit propagarea acestei teorii devine, privind retrospectiv, destul de evident.

Citeste si:

Daca teoriile financiare ale lui Mandelbrot ar fi fost promovate pana la capat, nici unul dintre modele (cu una sau doua exceptii), utilizate in prezent pentru evaluarea activelor financiare, nu ar fi existat azi (o parte dintre ele apartinand unor laureati ai premiului Nobel).

Concluziile si consecintele sunt majore. Nu este o simpla speculatie faptul ca, daca modelele propuse de Mandelbrot ar fi fost utilizate pe scara larga, o buna parte dintre crizele financiare majore ar fi putut fi prevenite prin evaluarea corecta a volatilitatii randamentelor instrumentelor financiare.

Revenind la volatilitatea randamentelor activelor financiare care au ca suport bumbacul, Mandelbrot a determinat valoarea exponentului din ‘ecuatia puterii’ ca fiind de, aproximativ, 1.70. Asadar, valoarea acestuia era cu mult mai mica decat 2.0, fapt care conducea la concluzia ca, modelele utilizate pe scara larga de teoriile financiare moderne erau eronate.

Important de subliniat este dificultatea de a calcula cu exactitate valorile acestor exponenti. Totusi, este o vorba care spune ca, este mai bine sa ai dreptate cu aproximatie, decat sa gresesti cu precizie de 100%.

De aceea, pentru o buna parte din activele financiare/ procesele de business, este obligatorie utilizarea distributiilor extreme in locul celor normale (Gaussiene).

Revenind la problema arzatoare a zilei (una dintre ele), anume cursul de schimb EUR-RON, analizand evolutia randamentelor (pozitive si negative) ale EUR in raport cu RON (de la inceput si pana in prezent), se evidentieaza, de o maniera convingatoare, o ‘distributie de putere’ cu valoarea exponentului cuprinsa intre 1.71 si 1.78 (mult mai mica decat 2.0)

Se observa o similitudine intre valorile obtinute de Madelbrot (aprox. 1.70) pentru activul financiar mentionat anterior si cele obtinute pentru cursul de schimb EUR-RON.

Asadar, ‘regula puterii’ pare a se confirma si in acest caz, existand, in opinia mea, o tendinta puternica de crestere a volatilitatii cursului de schimb ( aceste analize se pot face inclusiv pentru orice titlu tranzactionat la BVB sau RASDAQ, pentru care exista un istoric semnificativ).

Vestea este buna doar pentru speculatori, dar nu atat de buna pentru economie si pentru cei care sunt expusi la fluctuatiile cursului de schimb EUR-RON. Atentie, testele de evaluare a exponentului trebuie rulate frecvent.

In plus, cu cat valoarea exponentului este mai mica, cu atat volatilitatea cursului de schimb tinde spre valori extreme…!

Mai trebuie mentionat un ultim aspect suplimentar: de la rularea testului de ‘memorie pe termen lung’, din care rezulta o valoare de aproximativ 108, valoarea acestui test a ajuns, dupa cca doua luni, la aproximativ 111, accentuand astfel tendinta de depreciere & apreciere in cicluri, de durata necunoscuta, dar in continua crestere…

Recomandarea pentru cei expusi este evidenta: limitarea expunerii (daca se poate) si utilizarea intensa a hedging-ului.


Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.