Anecdota:
- Cum construiesc romanii gard dupa aparitia taxei pe stalp?
- Pun un stalp si o pancarta pe care scriu etc.
Printre modificarile aduse Codului Fiscal incepand cu 01.01.2014, se numara si introducerea unui nou titlu, si anume “Impozitul pe constructii” (introdus prin OUG nr. 103/2013). Introducerea acestui nou impozit a starnit multe controverse legate de aplicarea acestuia in practica si de stabilirea bazei de calcul la care se aplica.
In cele ce urmeaza voi incerca sa raspund unor intrebari pertinente pe care ni le punem cu totii, acum ca am fost pusi in fata faptului implinit.
De ce un nou impozit?
Bineinteles, asa cum ne-am obisnuit, ratiunea este ca s-au avut in vedere angajamentele referitoare la eficientizarea sistemului fiscal asumate de Guvernul Romaniei, precum si necesitatea adoptarii unor noi masuri urgente in vederea extinderii bazei de impozitare, care sa asigure stabilitatea financiara a economiei.
Ce ne-a asigurat legiuitorul?
Noul titlu din Codul fiscal o sa instituie norme juridice clare privind contribuabilii care au obligatia platii impozit asupra valorii constructiilor, respectiv modalitatea de calcul, declarare si plata a acestuia, astfel incat contribuabilii sa poata urmari si intelege corect sarcina fiscala ce le revine.
Ce spun contribuabilii si mediul de afaceri?
In dezbaterea acestei modificari a Codului Fiscal, in primul rand, s-a pus problema riscului de dubla impunere. Cu privire la acesta, Guvernul a stabilit in mod expres ca se plateste impozit pe constructii doar pentru acele constructii asupra carora nu se plateste impozit pe cladiri.
Practic, este vorba despre impozite diferite, care se aplica, ambele, in anul 2014. In timp ce impozitul pe constructii este administrat de unitatile fiscale subordonate ANAF si reprezinta venit la bugetul de stat, impozitul pe cladiri este administrat de primarii si reprezinta venit la bugetele locale.
Un alt aspect de analizat este parerea unora cum ca legiuitorul nu a stabilit corect baza de impunere a impozitului pe constructii, intrucat s-a referit la constructiile care se afla in patrimoniul contribuabilului si nu la cladirile care se afla in proprietatea aceluiasi contribuabil.”
Notiunea de „constructii existente in patrimoniu” nu este clar definita si, pe cale de consecinta, ar putea fi interpretat ca include atat constructiile pentru care contribuabilul are un drept de proprietate, cat si cele pentru care exista alte drepturi, de exemplu drept de folosinta (bineinteles, exceptand situatiile in care constructiile sunt supuse impozitelor si taxelor locale pentru evitarea dublei impozitari).
Obligatia platii impozitului pe constructii nu revine tuturor persoanelor, ci, de principiu, cade in sarcina persoanelor juridice, asa cum sunt expres detaliate in Codul Fiscal (cu anumite exceptii, cum ar fi institutii publice pentru care efectul aplicarii noului impozit ar fi fost nul, sau asociatiile, fundatiile, etc., care desfasoara activitati de interes general si nu o activitate economica).
In cazul leasingului financiar, respectiv al celui operational, obligatia platii impozitului pe constructii revine in sarcina utilizatorului, respectiv a locatorului – in acest caz, legea nu mentioneaza expres ca impozitarea ar fi doar la nivelul persoanelor juridice, lasand loc pentru interpretari.
Un alt aspect de discutat este referitor la dificultatea stabilirii valorii constructiilor asupra careia se va aplica cota aferenta impozitului pe constructii.
Noile reglementari prevad o cota de 1,5% aplicata asupra valorii constructiilor existente in patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor. Totusi, contribuabilii trebuie sa aiba in vedere ca din aceasta valoare se exclud anumite categorii expres mentionate in Codul Fiscal, iar in anumite situatii este necesara prezentarea documentatiei care atesta comunicarea valorii catre proprietar.
Cum ne va afecta noul impozit?
Potrivit OUG nr. 102/2013, constructiile pentru care se va plati noul impozit sunt cele prevazute in grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2139/2004, cu modificarile ulterioare. La o prima analiza ar rezulta ca acest impozit se va aplica asupra urmatoarelor mijloace fixe:
• centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice si nuclearo – electrice;
• statii si posturi de transformare, statii de conexiuni;
• piste si platforme;
• sonde de titei, gaze si sare;
• rampe de incarcare – descarcare;
• cosuri de fum si turnuri de racire;
• iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine;
• ecluze si ascensoare;
• baraje, jgheaburi pentru piscicultura;
• infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc.), linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console);
• platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila, radio, tv;
• constructii pentru transportul energiei electrice;
• lacuri artificiale de acumulare si canale de irigatii.
Astfel, un aspect important este acela ca, de regula, constructiile din domeniile mentionate mai sus au valori foarte mari (aceasta este o caracteristica de exemplu a industriilor de energie, petrol si gaze, minerit), fiind vorba de o baza impozabila considerabila, si deci de un cost fiscal semnificativ si un impact asupra fluxului de numerar pe masura. Astfel, multe domenii vor fi afectate de introducerea acestui impozit, printre care agricultura, energie, telecomunicatii, ceea ce va duce probabil si la o scadere a investitiilor in aceste domenii in Romania, precum si la anumite scumpiri, aceasta taxa ajungand probabil sa fie transferata in preturile unor produse sau categorii de servicii furnizate consumatorilor finali.
Cum aplicam impozitul pe constructii?
In lipsa unor norme de aplicare, pentru punerea in practica a acestui impozit, majoritatea contribuabililor ar trebui sa faca o analiza interna asupra tipurilor de constructii pe care le detin, pentru a analiza in ce masura sunt afectati de noul impozit.
In final, va pot spune ca primim intrebari dar nu avem baza legala pentru a raspunde.
(i) Va rugam sa ne indicati daca institutiile publice sunt exceptate de la plata acestui impozit, avand in vedere faptul ca legea fiscala nu defineste acest concept, iar alte legi invecinate cu cea fiscala vorbesc despre autoritati publice. La impozitul pe cladiri, regiile autonome si societatile nationale sunt cuprinse in mod expres in categoria contribuabililor, iar la impozitul nou introdus daca luam ca reper autoritatea publica, astfel cum aceasta este definita de legea finantelor publice, se poate ajunge la o concluzie diferita
(ii) Datoreaza impozitul pe constructii o societate care inchiriaza un imobil si efectueaza amenajari, la o valoare sub 25% din valoarea cladirii (deci nu avea obligatia sa comunice valoarea amenajarii catre proprietar asa cum se prevede la art.253 alin. 3^1 din Codul Fiscal)? Mentionez ca in conformitate cu prevederile legale, din baza impozabila se scade valoarea amenajarilor dar cu conditia justificarii ”cu documentatia corespunzatoare care atesta comunicarea acestei valori catre proprietar”.
(iii) Ce inseamna “documentatia corespunzatoare care atesta comunicarea acestei valori catre proprietar”? este suficienta notificarea si dovada trimiterii? Daca proprietarul nu accepta valoarea, pe motive prezentate la punctul (ii)?
(iv) 25% se aplica la valoarea spatiului inchiriat sau la valoarea cladirii?
(v) O societate are obligatia reevaluarii tuturor constructiilor din grupa 1 sau doar “active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati”? Mai exact o societate care detine si cladiri si stalpi de curent electric, are obligatia sa reevalueze si stalpii simultan cu cladirile sau considera ca nu au utilizari similare, asa cum prevede ordinul 3055/2009?
(vi) Ceea ce este inregistrat in contul 212 “Constructii” reprezentand lucrari de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate se considera mijloace fixe din grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe?
In loc de concluzii
La intrebarile de mai sus si la multe altele bazate pe interpretarea codului fiscal, noi, contabilii, trebuie sa raspundem bazandu-ne pe eternul si fascinantul rationament profesional.
