Carentele sistemului de sanatate
Mai mult de jumatate (67%) dintre romani se tem de boala si doar 32% nu sunt ingrijorati de posibile afectiuni, conform unui sondaj realizat de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Dezvoltare pe un esantion de 1.626 de adulti.Apoi, 44% dintre romani se tem de somaj, iar 55% dintre respondenti sunt ingrijorati cu privire la cresterea preturilor.
Desi sondajul ilustreaza ca romanii sunt ingrijorati cu privire la eventualele imbolnaviri, doar 8% au o asigurare in caz de boala sau accident si doar 3% asigurari medicale.
“Boala nu o poti rezolva decat printr-o asigurare. Nu poti avea ca individ un capital suficient de mare pentru a sta linistit ca orice se intampla cu sanatatea ta iti poti mentine standardul de viata la acelasi nivel”, a declarat Theodor Alexandrescu (foto), general manager in cadrul Alico Asigurari Romania (fosta AIG).
Reforma amanata anul trecut este mai mult ca oricand necesara, in opinia specialistilor, care considera ca banii bugetati pentru sanatate nu vor ajunge anul acesta decat in primele 6-7 luni, iar statul isi permite mai putin ca niciodata sa cheltuie in vederea imbunatatirii serviciilor medicale.
Guvernul aloca anual Sanatatii 5 miliarde de euro, dar suma nu este suficienta pentru nevoile contribuabililor romani.
Sunt cativa factori importanti care au dus la un sistem de sanatate subdezvoltat in Romania sau mai bine spus lipsa acestora a dus la nevoia stringenta de reformare a sistemului de sanatate.
In primul rand, este vorba despre lipsa unor elemente de baza, a ghidurilor terapeutice in medicina, care stipuleaza proceduri minime de la preventie, diagnosticare si pana la recuperare pe care trebuie sa le urmeze orice medic.
In al doilea rand, dar la fel de important, sistemul de asigurari din Romania, in general, si cel al asigurarilor de sanatate, in particular, resimt lipsa stimulentelor fiscale, a deductibilitatilor.
“Deductibilitatea totala atat pentru angajat, cat si pentru angajator ar incuraja achizitionarea de asigurari voluntare de sanatate”, spune Alexandrescu.
Apoi, serviciile medicale private sunt reduse si nu exista competitie intre jucatori. “Este foarte greu sa investesti intr-o forma privata de serviciu medical. Un pat de spital nou costa in jur de 100.000 de euro, iar pentru a avea un spital eficient trebuie sa ai 100 de paturi, iar fara asigurari nu-ti poti amortiza investitia. Practic, ajungi la break-even in 20 de ani, ceea ce este o perioada prea lunga pentru a fi rentabil”, detaliaza Alexandrescu .
Si nu in ultimul rand, este necesara proliferarea serviciilor medicale sub forma de abonamente, nesupuse reglementarilor.
Alexandrescu a explicat ca pentru a reforma sistemul medical trebuie sa avem in cadrul acestuia toate aceste componente, necesare din punct de vedere al asigurarilor si fara de care sistemul de sanatate nu poate functiona la standardele dorite de contribuabili.
Romania are o populatie de 21 de milioane de locuitori, dintre care doar 5 milioane sunt salariati.
Afla si Ce i-ar putea determina pe romani sa se asigure
Ce ar trebui sa se implementeze in cadrul reformei
Sistemul medical reformat ar trebui sa aiba inainte de toate, in viziunea managerului Alico, un pachet minim obligatoriu administrat de stat. Apoi, un pachet minim obligatoriu administrat privat (asigurari complementare), in timp ce o a treia componenta a reformei ar consta in implementarea asigurarilor suplimentare sau optionale. In al patrulea rand, este necesara o componenta de asigurari medicale speciale.
“Reforma sistemului de sanatate se poate realiza prin implementarea acestor patru componente, care in momentul de fata nu exista, cu exceptia pachetului administrat de stat. Inainte de ’89 asigurarile pentru locuinta, masina si sanatatea erau administrate de stat, domeniul privat insa ocupa, in prezent, o pondere importanta in aceste segmente de asigurari. Singura componenta care nu este administrata privat la dimensiuni relevante sunt asigurarile de sanatate, deci este singura nevoie si singurul beneficiu care nu a cunoscut o schimbare structurala de care contribuabilii au cu adevarat nevoie”, explica Alexandrescu.
Cele patru componente ar avea un impact direct in asigurari, a mai spus managerul Alico, adaugand ca aceasta piata reprezinta un potential de 700-800 de milioane de euro pentru asiguratori, dar si de beneficii relevante pentru cei asigurati.
“Sa nu uitam ca printr-o administrare privata creste gradul de competitie intre furnizorii de asigurari si nu in ultimul rand vom avea un control mai bun, la fel ca si o gestiune optimizata a actului medical si a calitatii acestuia”, subliniaza Alexandrescu.
Cum ar arata sistemul asigurarilor de sanatate reformat?
Conform unor clasificari internationale, exista 3.002 afectiuni. Acestea sunt platite, sau mai bine zis acoperite, in momentul de fata prin contributiile pe care le face fiecare salariat si care se situeaza, in prezent, undeva la nivelul de 10,7% din venitul brut al acestora. Intrebarea care ramane este cum se compenseaza pana la 100%? Sistemul este acoperit, potrivit unui studiu al Bancii Mondiale (BM), in proportie de 30-40% de stat, iar pana la 100% exista platile informale (care au ajuns anul trecut la un nivel de aproape 400 de milioane de euro) si asa numitele servicii negative, spune seful Alico, adica servicii pe care contribuabili nu le primesc.
“De aceea, acest sistem de asigurari de stat nu este sustenabil, el nu poate duce la o imbunatatire a starii de sanatate a populatiei. Alternative nu poate fi decat implementarea acelor componete care sa implice mult mai mult decat acum sistemul asigurarilor private”, atrage atentia Alexandrescu.
Astfel intr-o faza initiala a reformei sistemului de sanatate 41% dintre cheltuieli ar fi in continuare suportate de stat, 19% ar fi acoperite prin contributii obligatorii administrate privat, 22% administrat privat insa cu o contributie volunatra si restul de 19% ar fi reprezentate de co-plata.
Aceasta ar fi o faza incipienta a reformei, spune Alexandrescu, astfel ca ulterior componenta administrata de stat prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate s-ar reduce in favoarea celor suplimentare si aceasta impartire ar fi in favoarea administrari private si a contribuabililor.
“Exista sisteme, cum este cel american, care in proportie de peste 90% sunt administrate privat. Nici aceasta nu este o optiune, americanii vor sa schimbe acest sistem pentru ca dezavantajeaza persoanele care nu au contributii si care nu pot astfel sa intre intr-un sistem de protectie sociala din punctual de vedere al asigurarilor medicale”, detaliaza Alexandrescu, adaugand ca solutia europeana este cea mai buna, pentru ca imbina pachetele sociale cu cele de sanatate private cu pondere crescuta pentru cele din urma.
Pentru a beneficia de servicii medicale bune, care sa ne prelungeasca speranta de viata semnificativ trebuie definit pachetul minim obligatoriu administrat de stat la fel ca si cel minim obligatoriu administrat privat.
Introducerea co-platii este o alta schimbare pe care reforma o presupune. „Oamenii trebuie sa constinetizeze ca fiecare dintre noi trebuie sa economisim bani, sa contribuim pentru sanatate. Statul nu poate sustine acest sistem care este in crestere si care comparativ cu acum 5 ani cheltuieste dublu insa imbunatatirile tot nu se simt in nivelul de trai al romanilor”, explica Alexandrescu.
“Este necesara introducerea de co-plati cum ar fi tichetul de sanatate de 600 lei pe an per asigurat. Exista posibilitatea de fraudare pentru ca toate tichetele si toate tranzactiile cu ele implica foarte multe operatiuni de aici si necesitatea implementari unui sistem infromatic care sa le gestioneze si pe care reforma sanatatii trebuie sa-l aiba in vedere”, a adaugat la randul sau Ovidiu Racoveanu (foto), director asigurari de viata in cadrul Generali Asigurari Romania.
Co-platile ar conduce totodata si la responsabilizarea pacientilor. „Introducandu-le pacientii trebuie sa stie ca au si ei de platit si ar determina in acelasi timp reducerea platilor informale si evident ar aduce pentru sistemul de sanatate fonduri suplimentare”, adauga Racoveanu.
Totodata, este importanta si definirea ghidurilor terapeutice si evaluarea ghidurilor de servicii medicale, chiar si furnizorii de servicii medicale de stat sau privati trebuie evaluati si notati, conchide seful Alico.
