La capitolul nerealizari, guvernatorul a punctat nivelul redus al investitiilor.

“Investitiile nu stau bine nu numai pentru ca investitiile publice nu stau bine, ci si pentru faptul ca absorbtia banilor europeni nu este cum trebuie si pentru faptul ca investitiile private nu stau bine. Iar investitiile private nu stau bine pentru ca este acest climat de taraboi, in general. Eu as vrea sa prind inca pe acest post si momentul in care in tara asta se va urmari si altceva decat un scandal permanent, discutii care descurajeaza investitia. Cine vrea sa faca o investitie daca vede un taraboi general”, a subliniat Isarescu.

El a punctat faptul ca investitiile sunt la un nivelul inca scazut, nesatisfacator, fata de potentialul economie si “fata de ceea ce dorim sa facem in aceasta tara”.

Procesul de inflatie negativa s-a incheiat

In celasi timp, guvernatorul atrage atentia asupra faptului ca presiunile acumulate pe plan intern incep sa transpara la nivelul preturilor de productie. Printre presiunile mentionate se afla cele din piata fortei de munca, din preturile din import care nu mai scad, dimpotriva, sau cele generate de excesul de cerere.

Referitor la evolutia preturilor de consum, Isarescu avertizeaza faptul ca “procesul de inflatie negativa este incheiat”.

“Cresterile de pret au caracterizat majoritatea produselor din cosul de consum. (…) Avem mai multe preturi care cresc, decat cele care scad. Surprind o impingere spre un fel de generalizare a majorarilor de pret”, a exlicat Isarescu.

In aceste conditii, BNR a majorat estimarile privind rata inflatiei pentru intregul interval de prognoza (doi ani), la 1,9% pentru 2017 si 3,2% pentru 2018. Pentru finalul intervalului, iunie 2019, BNR anticipeaza o inflatie de 3,5%, care coincide cu limita superioara a intervalului de variatie din jurul tintei stationare de inflatie de 2,5% plus/minus un punct procentual.

BNR sustine ca exista riscul de masuri fiscale corective

La capitolul riscuri principale la adresa inflatiei, in sensul cresterii acesteia peste nivelul prognozat, seful BNR a mentionat “conduita politicii fiscale si a celei a veniturilor, in contextul incertitudinilor legate de maniera de implementare a Legii-cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, de noile initiative legislative specificate in Programul de guvernare vizand sfera taxarii si a impozitarii, dar si de posibila adoptare de masuri fiscale corective pentru mentinerea deficitului bugetar in tintele propuse”. Tot aici, guvernatorul a inclus si dinamica preturilor administrate, respectiv magnitudinea cresterilor preturilor gazelor naturale si energiei electrice.

In ceea ce priveste cursul de schimb al leului in raport cu euro, Mugur Isarescu a mentionat o decorelare a acestuia de evolutiile din regiune si din cauza tensiunilor sociale si politice din ultima vreme. Astfel, leul a inregistat o tendinta usoara de scadere, comparativ cu zlotul, forintul si coroana ceha.
In acelasi timp, imbunatatirea primei de risc a Romaniei are tendinta sa stagneze, in timp ce in Ungaria s-a imbunatatit semnificativ.

Mugur Isarescu a atras atentia si asupra faptului ca “principalul indicator care tracteaza economia romaneasca este consumul populatiei, fapt care nu trebuie trecut cu vederea, mai ales ca se apropie de perioada pre-criza".

Si creditele cresc, insa mai accelerat tot pe partea de consum, in timp ce la companii avansul annual este de doar 2% fata de cresterea generala a creditului privat de 4%.