Ovidiu Tisler este consultant. A studiat la Universitatea de Economie din Viena si la Universitatea de Management din Singapore. De asemenea, a absolvit MBA-ului INSEAD. In 2009 a co-infiintat filiala din Viena a Ligii Studentilor Romani din Strainatate iar din 2015 este membru al Fundatiei CAESAR.

“Aceste masuri impovarasc companiile, afectand preponderent cel mai important pilon al economiei: IMM-urile si microintreprinderile. Pe langa costurile de consultanta fiscala si implementare ale prevederilor in continua schimbare (cheltuieli care pot fi extrem de importante pentru companiile mici), acest iures fiscal genereaza un alt efect major: costul de oportunitate. Impredictibilitatea impiedica companiile sa faca noi investitii, fapt care dauneaza atat companiei in sine (aceasta confruntandu-se cu costuri de oportunitate) cat si economiei in general”, a declarat Tisler pentru wall-street.ro.

In opinia sa, cresterea fortata a salariului minim pe economie impinge companiile sa fie mai putin competitive si sa recurga la masuri de restructurare sau chiar spre munca la negru. Asa ca, in realitate, sunt limitate posibilitatile de a colecta resurse la bugetul de stat, exact contrar obiectivului acestor masuri.

Ce efecte ar putea avea aceasta instabilitate fiscala?

“In contextul unei economii de piata, companiile sunt condamnate sa realizeze profit. Pentru a genera profit in mod sustenabil, companiile trebuie sa continue sa fie competitive. Rolul unui guvern ar trebui sa fie acela de a-si proteja economia, si implicit motorul acesteia: companiile active local. In schimb, instabilitatea cauzata de aceste masuri fiscale, e un factor major care duce la diminuarea competitivitatii Romaniei. Implicatiile negative sunt diverse si afecteaza intreg ciclul economic incepand cu scaderea productivitatii (i.e. scaderea productivitatii cauzeaza cresterea somajului, cresterea somajului duce la scaderea consumului care rezulta in deflatie. Scaderea preturilor determina din nou scaderea productivitatii iar ciclul se repeta). Investitorii straini isi vor limita expunerea la Romania, astfel pierzandu-se tehnologia si know-how-ul aferente capitalului strain”, a explicat acesta.

Astfel, toate elementele par sa fie impotriva interesului unui guvern, care nu ar trebui sa fie preocupat doar de colectarea de taxe pe termen scurt, ci de asigurarea prosperitatii pe termen lung.

Nu stiu in ce masura, insa, cineva e preocupat de altceva decat de urmatoarele alegeri - Ovidiu Tisler

Strainii cu care Ovidiu interactioneaza intreaba de mediul politic, de schimbarile de dupa proteste si de gradul alarmant al emigratiei. Ei continua sa priveasca Romania ca fiind o tara in dezvoltare si sunt ingrijorati de gradul de coruptie, puterea institutiilor, stabilitatea cursului valutar sau investitiile in infrastructura. Ce le raspunde tanarul bancher?

“Imi iubesc tara. Nu pot s-o denigrez in fata unui britanic sau francez cum nu pot nici sa-mi barfesc cel mai bun prieten. Le vorbesc asadar despre cresterea economica din ultimii ani (chiar daca consumul si datoria publica au jucat un rol pivotal), despre procesul extensiv de combatere a coruptiei, despre sursa de talent nemarginita a Romaniei (atat in IT cat si in alte domenii), despre bogatiile naturale etc. Le vorbesc cu optimism si despre mediul politic, le dau exemplul guvernului tehnocrat independent, argument la care majoritatea ridica sprancenele admirativ. De asemenea, le spun cu cata ardoare astept sa ma intorc in Romania si cred ca exemplul personal e un argument care ii sensibilizeaza si pe ei”, a explicat Ovidiu Tisler.
In tot acest iures fiscal, pare ca si avantajele pe care Romania inca le mai are in ochii strainilor incep sa piarda tot mai mult teren in fata derapajelor.

Astfel, costul de munca ar putea fi un avantaj important, dar este erodat de masurile artificiale de salarii, asa cum talentul fortei de munca este erodat de nivelul in scadere al educatiei si de exodul creierelor. Mai ramanem cu apartenenta la Uniunea Europeana si accesul de piata unica….