Este aproape ora 7. Titov Buzescu a ajuns deja si a ales o masa langa fereastra. Imbracat business-casual, purtand o pereche de ochelari retro, care ii dau un aer englezesc, in ton cu localul, Buzescu savureaza o tigara Kent. Ma asteapta de 15 minute, dar nu da semne de nerabdare; si-a rezervat doua ore pentru a vorbi si despre altceva, adica mai putin despre petrol si preturile la pompa.

Pana sa vina ospatarul, incerc sa nu ratez nimic din ceea ce ar fi putut creiona un altfel de portret al vicepresedintelui Rompetrol. Il intreb, pe rand, despre locurile copilariei, alegerile de cariera, destinatiile de vacanta favorite, ultimul concediu, emisiunile preferate si brandurile fashion pe care le are in dulap. Asa am aflat ca s-a nascut la Draganesti-Olt, dar ca a crescut la Campulung Muscel; ca a fost de mic atras de stiintele exacte, insa curentul electric l-a fascinat, pentru faptul ca este incolor, inodor, insipid, nu se poate stoca si nu-l poti vedea. Pentru acest motiv a urmat Facultatea de Energetica din Bucuresti. Pana sa ajunga la Rompetrol, acum cinci ani, a lucrat in industria chimica si in Libia, prin intermediul ONU (in timpul embargoului).

Buzescu a fost stagiar aproape trei ani la combinatul de la Oltchim. In 1989 ar fi trebuit sa vina la Bucuresti, ca cercetator la ICEMENERG. „Dupa Revolutie, mi-am dat seama ca nu mai este o optiune pentru mine, ma gandeam ca cercetarea-dezvoltarea va fi neglijata. Am aflat ca Romconsult, reprezentantul ONU pe plan local pentru contractul cu Libia, cauta forta de munca pentru aceasta tara si, dupa doua interviuri, in trei saptamani preluam functia de manager pe linie electrica intr-un combinat de acolo, intr-o fabrica de electroliza si soda caustica”, povesteste Buzescu.

In Libia a stat doi ani si jumatate, perioada pentru care fusese incheiat contractul, iar in 1994 a revenit la Timisoara, acolo unde lucra sotia sa, medic de profesie. S-a angajat imediat la Electromontaj, dar dupa patru-cinci luni a aflat, din ziar, ca gigantul Coca-Cola vrea sa deschida o fabrica din Timisoara. „(Oficialii Coca-Cola-n.r.) cautau directori de productie, de vanzari. Trebuie sa recunosc ca, venind din Libia, dupa Revolutie, am zis ca nu sunt sanatosi la cap. Cum sa caute directori? Se cautau balerine, zidari la acea vreme”, isi aminteste amuzat managerul.

O cariera efervescenta in Coca-Cola

Cu un CV impresionant pentru un roman abia trecut de 30 de ani, Buzescu a fost repede selectat nu pentru partea de productie, asa cum se gandise initial, ci pentru cea comerciala, fiind numit director de vanzari al fabricii Coca-Cola din Timisoara. In cei aproape 13 ani pe care i-a petrecut in compania producatoare de racoritoare, Buzescu a fost manager si la fabrica din Iasi timp de trei ani inainte sa se mute in Bucuresti, preluand functia de director pentru clientii multinationali. In 2007 insa, la finalul a trei ani ca director comercial, Buzescu a decis ca vrea sa faca altceva.

Ce s-a intamplat, il intreb. Imi raspunde simplu ca primise tot ce era de primit si ca a dat companiei tot ce ar fi putut da. „Nu zic ca nu puteai sa mergi mai sus, dar la un moment dat este si o chestiune de varsta. Cel putin pentru mine varsta a jucat un rol. Vreau sa spun ca anumite business-uri se potrivesc anumitor varste, ca de altfel orice in viata”, marturiseste vicepresedintele Rompetrol.

Decizia era una majora pentru cariera sa: de la racoritoare, Buzescu facea trecerea catre petrol, intr-o companie care avea sa-si schimbe proprietarii. Buzescu a venit la Rompetrol in vara lui 2007, tocmai in momentul in care Dinu Patriciu vindea 75% din actiunile companiei catre kazahii de la KazMunayGaz. Ce l-a facut sa aleaga Rompetrol? „M-a atras Rompetrol ca firma si mi-a placut felul de businessman al domnului Patriciu – un tip foarte creativ, cu gandire out-of-the-box, care vedea oportunitate in orice, care cauta tot timpul ceva nou”, apreciaza Buzescu.

De Coca-Cola s-a desprins cu nostalgie. A fost compania la a carei constructie a pus umarul inca de la inceput, din 1995. Privind in urma, Buzescu spune ca nu a fost vorba doar despre un moment greu, in general, totul este dificil. „Cand pornesti de la zero, totul e greu si important, si fundatia, si peretii, si acoperisul, si mobilierul”.

Opresc pentru cateva minute reportofonul - pauza pentru o tigara si prilej sa ne savuram comanda: snitele vineze cu broccoli pentru Buzescu, salata si paste pentru mine si un reprezentant din echipa de PR a Rompetrol care il insoteste. De baut – cateva freshuri si apa plata. O alegere numai buna pentru o prima seara calduroasa de aprilie. Restaurantul s-a aglomerat intre timp, iar blitul aparatului foto atrage privirile celorlalti. Fara sa se simta stingherit, vicepresedintele Rompetrol continua sa-mi raspunda la intrebari – on sau off the record -, iar cand farfuriile se golesc repornesc inregistrarea.

Un tren numit Rompetrol

Ramasesem la plecarea de la Coca-Cola, ii spun, indemnandu-l totodata sa-mi explice de ce a luat aceasta decizie. „La un moment dat, vine un tren, dar trebuie sa mai fii si dispus sa urci in el”, spune Buzescu. Asa se face ca dupa trei luni de discutii cu Dinu Patriciu, a acceptat sa vina in cadrul Rompetrol.

La inceput a raspuns de companiile de servicii si de functiunile de suport ale companiei, ca mai apoi sa preia sefia diviziei de retail. Acum, Titov Buzescu coordoneaza activitatile de distributie si vanzare de carburanti ale Rompetrol din Romania, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Spania si Franta. De altfel, el este printre cei trei romani care fac parte din managing board-ul companiei, alaturi de Alexandru Nicolcioiu (vicepresedinte al diviziei de rafinare si petrochimie) si Anneliese Anghel (director de resurse umane).

In cei aproape cinci ani petrecuti in cadrul Rompetrol, Buzescu se defineste drept un om al numerelor si al realizarilor. „Businessul de retail a crescut an de an. In egala masura, ma mandresc si cu cladirea echipei din interiorul diviziei de retail. Cu tot cu Franta, coordonez circa 4.000 de oameni”, spune vicepresedintele Rompetrol.

In prezent, planurile sale pentru dezvoltarea retelei de statii vizeaza nu numai Romania, ci si celelalte state in care grupul Rompetrol este prezent. Pe scurt, anul acesta Rompetrol vrea sa deschida inca trei-cinci statii in Romania, iar in Bulgaria si Republica Moldova, alte 30, respectiv 15-20 unitati, impreuna cu parteneri locali. In plus, pentru Ucraina este in cautare de parteneri de business. Compania are si o sucursala in Turcia, unde vrea sa demareze activitatea de wholesale (cu ridicata), iar apoi si de retail (cu amanuntul).

„De ce vrem sa ne extindem in bazinul Marii Negre?”, spune Buzescu, anticipandu-mi intrebarea. „Spre sfarsitul anului 2012, rafinaria va putea sa-si majoreze capacitatea de procesare de la 3,8 milioane de tone la 5 milioane de tone de materie prima. Ca sa poti sa vinzi eficient, e clar ca cele mai apropiate piete sunt cele din bazinul Marii Negre”.

In paralel, Buzescu este implicat si intr-o firma care ofera consultanta in management. Un business mic, de care insa nu are prea mult timp sa se ocupe, dar care ar putea deveni o alternativa pe viitor. „In general, in antreprenoriat ma vad cu siguranta in viitor, e pacat sa nu incerci”, tine sa sublinieze Buzescu.

Si-ar dori ca insusi statul roman sa fie unul antreprenorial, sa nu se bazeze doar pe taxe si impozite. „In afara de partea de antreprenoriat, ar trebui sa isi asume obligatiile ce ii revin prin semnarea Cartei ONU, respectiv speranta de viata, natalitate, acces la servicii medicale, cresterea gradului de educatie si asa mai departe. Vorbim aici de programe pe 15-20 de ani, sustinute de toata clasa politica. Prin asta se masoara sanatatea unei natiuni, iar acestea sunt capitol unde nu excelam, ca sa fiu politicos”, este convins vicepresedintele Rompetrol.

Amintiri din „favelas”

Dincolo de business, prin natura functiei detinute, dar si din pasiune, Titov calatoreste des. Zboara pe an cam de 25-30 de ori si, desi se uita la „Dezastre in aer” pe National Geographic, nu se teme de avion. Este fascinat de mecanismul aparatelor de zbor, de modul in care sunt construite si de tehnologie in general, fara a fi pasionat de gadget-uri. Nu pot sa nu observ ca telefonul lui Buzescu nu este un varf in materie – un model simplu. „Imi place strictul necesar. Daca iau un telefon, il folosesc pentru ce este. Dupa mine, comunicarea electronica nu trebuie sa se substituie celei fata in fata”, mentioneaza vicepresedintele Rompetrol.

Citeste si:

Spune ca nu are neaparat carti sau autori preferati, ci mai degraba subiecte de care este interesat. Acum, de exemplu, prefera lecturi despre istoria Braziliei. Vara trecuta a fost in Brazilia, experienta despre care aminteste de mai multe ori pe parcursul interviului. Cand il intreb de ce a ales White Horse, imi raspunde ca ii plac locurile unde se simte bine; ca atunci cand merge la Vama Veche, cea mai buna mancare este mamaliga cu guvizi; cand merge in Austria – snitelul si schnapps (un fel de tuica).

„Toate imi sunt egale, ma adaptez in functie de loc. Nu poti sa mergi in jungla braziliana si sa vrei sa mananci pizza”, spune managerul. Despre Brazilia povesteste ca a fost atat in jungla, unde a vazut ca un procent din populatie inca traieste in triburi, dar si in celebrele „favelas”, cartierele sarace impanzite de galerii subterane, in care bandele de traficanti de droguri fac legea.

Buzescu exploreaza cu aceeasi placere si locuri mai putin exotice, precum cele din Romania. „Merg in fiecare an in concediu, 10-12 zile. Nu sunt adeptul ideii ca, daca plec, tot ce lucrez pica si ca as fi de neinlocuit. Pentru mine, concediul inseamna odihna activa”, spune el.

Titov Buzescu sau, simplu, Titov, asa cum ii spun angajatii sai, este departe de a fi un turist pretentios. Gaseste in orice loc frumusetea, fie ca este vorba despre o destinatie exotica sau una din autohtona. De altfel, se caracterizeaza drept un „om normal”, care se integreaza oricarui peisaj; asta a invatat din experienta din Libia, cand a fost pus in situatia sa intre in contact cu o cultura si nationalitati diferite.

Button si butoni

Spre finalul interviului discutam despre filme, Oscaruri si fashion. A vazut cateva dintre fimele de Oscar de anul trecut, aminteste si de „Curiosul caz al lui Benjamin Button” si isi declara admiratia fata de Clint Eastwood, Robert de Niro, Al Pacino, si Jack Nicholson.

In privinta modei, lucrurile sunt simple: Hugo Boss pentru casual si Massimo Dutti si Roberto Cavalli pentru tinute mai elegante. Spune insa ca nu e vorba de brand, ci de croielile care i se potrivesc. In rest, nu este pasionat nici de ceasurile scumpe ori de bijuterii, dar puncteaza ca are lucruri unicat, de calitate, precum o sticla de Coca-Cola in miniatura, cu un filigran in interior, primita din China. Are, de asemenea, un ceas la care deosebit este mecanismul, orologeria. “Nu este o bijuterie in sine, asa cum vad ca se obisnuieste. Tot ce am colectionat are legatura cu viata mea, nu colectionez de dragul colectiei", spune Titov Buzescu.

Este momentul sa inchei interviul; Buzescu mai are o intalnire in jurul orei 9. Nu as fi putut incheia fara sa-l intreb pe vicepresedintele Rompetrol despre preturile din benzinarii. „De multe ori, barilul are o descrestere, iar produsul finit, pe aceeasi piata, nu are o scadere in aceeasi zi sau de aceeasi magnitudine. Pretul petrolului si cel al produsului finit nu sunt neaparat paralele, ele pot fi divergente sau convergente, depinde. De ce nu intreaba nimeni de ce este 6 lei o cafea intr-un restaurant? Fara accize, un litru de benzina costa cat o sticla de apa. Si un energizant este 6 lei. Despre ce vorbim?”, imi spune Buzescu.

Nota de plata White Horse – str. George Calinescu, Bucuresti

Snitele vieneze cu broccoli

Salate Capresse

Paste

Sucuri

Total: ~150 lei