@Wall-Street Lunch este un feature editorial deja traditional: interviuri inedite acordate jurnalistilor nostri de catre cei mai reprezentativi oameni din businessul romanesc, intr-un cadru informal si relaxat.

L-am intalnit pe Greg Konieczny in restaurantul italian Osteria Gioia, un local aflat in Piata Victoriei, la cateva minute de mers pe jos de la sediul Fondul Proprietatea. „Am luat masa de mai multe ori aici; mancarea este buna si este foarte aproape de birou, asa ca pentru mine este foarte convenabil”, si-a explicat alegerea managerul polonez.

Imi povesteste ca a incercat si bucataria romaneasca, una pe care o considera similara celei din Polonia cu o mica diferenta: „Carnea! La voi mancarurile se concentreaza ceva mai mult pe carne”.

Isi comanda o portie de tagliatelle cu langustine, creveti si branza ricotta apoi incepe sa povesteasca despre cum a ajuns sa lucreze pentru Franklin Templeton, compania responsabila de administrarea Fondul Proprietatea.

„In ’95 eram unul dintre cei aproximativ 30 de polonezi cu o licenta de consultanta in investitii si lucram ca director piete de capital in cadrul unei banci locale. Nu eram foarte multi cu o asemenea licenta deoarece testarile si cerintele erau foarte stricte... doar un sfert din cei care dadeau examenul reuseau sa il si treaca. Templeton isi deschidea un birou in Polonia si pentru a face asta aveau nevoie de doua persoane cu astfel de studii”.

Discutia este intrerupta timp de cateva secunde de salutul bucatarului chef Antonio Passarelli, cunoscut in special pentru aparitiile din cadrul unui show difuzat de postul TVR 1.

In continuare, Greg Konieczny isi aminteste ca l-a intalnit pe Mark Mobius, in prezent seful Templeton Emerging Markets si un „guru” al pietelor emergente, dar despre care polonezul recunoaste ca nu stia foarte multe la acea data.

„A fost o intalnire de 10 minute dupa care Mark mi-a spus ca ma vrea in echipa si deja imi propunea sa mergem sa vizitam companii poloneze. Ce imi amintesc despre Mark in acea vreme ? Faptul ca oriunde mergea avea dupa el un fax pe care il folosea pentru a primii cotatii sau pentru a trimite ordine in piata traderilor”, povesteste amuzat seful Fondului Proprietatea.

Nascut la Gdansk in 1970, Greg Konieczny studia comertul extern in 1989, anul in care au avut loc primele alegeri partial libere din Polonia. Isi aminteste cum a simtit pe propria piele trecerea de la socialism la o forma initiala a capitalismului.

„In primul semestru de studii invatam despre economia socialismului, peste cateva zile, in semestrul al doilea, acelasi profesor ne vorbea despre economia capitalismului. A fost o experienta ciudata si amuzanta in acelasi timp”.

Polonezii s-au miscat repede si in ’91 aveau deja o bursa de valori.

Despre inceputul celei mai mari burse din Europa Centrala: Mergeam cu trenul 260 de km pentru a trimite ordine de tranzactionare roz si albastre

Inainte de a se angaja pentru cunoscuta firma americana de investitii, Konieczny a lucrat ca trader si broker pentru Bank Gdanski.

„Eram in facultate si lucram full time. Din cauza asta am ratat o parte din distractia specifica vietii studentesti dar si anumite examene. M-am grabit sa trec examenele pentru a deveni broker. Tocmai pentru ca eram foarte putini in Polonia, imediat ce iti luai acest atestat firmele de brokeraj sau bancile te contactau pentru ca toate isi puneau la punct departamentul piete de capital”.

La infiintare, in anul 1991, Bursa din Varsovia avea doar cinci companii si o singura zi de tranzactionare pe saptamana. Cele cinci companii erau cele mai mari din proprietatea statului.

„Cand m-am angajat eu deja aveam doua sedinte de tranzactionare pe saptamana. Strangeam ordine in timpul saptamanii, apoi in noaptea dinaintea sedintei calatoream 260 de km pana la Varsovia cu ordine scrise de mana, fie roz - de ‚buy’, fie albastre - de ‚sell’. Nici nu pot spune cat de bucuros am fost ceva mai tarziu cand firma a inceput sa foloseasca imprimanta”.

Apoi imi descrie o situatie care mi se pare imposibil de imaginat in Romania si pe BVB.

„In acea perioada asistam la un val de firme si companii care vroiau sa se listeze, insa cererile lor erau respinse una dupa alta. Conditiile de listare erau foarte stricte si au fost foarte multe discutii despre relaxarea acestora pentru a avea mai multi emitenti”.

Il rog sa compare Bursa de la Bucuresti de acum cu Bursa din Varsovia din 1995. Zambeste si imi raspunde ca nu este o diferenta foarte mare daca ne uitam la marimea din prezent a BVB. Se grabeste sa adauge insa ca potentialul de crestere al BVB este extrem de ridicat.

„Mereu scanam pietele din toata lumea iar BVB iti sare in ochi cand vezi peste 2.000 de companii listate. Automat, acest lucru te face sa crezi ca este una dintre marile piete, insa, din pacate, acum nu este asa. La marimea tarii pe care o aveti, situatia ar trebui sa fie alta, si daca se va merge pe o directie buna, chiar va fi alta”.

Ce fac fotbalistii cand se accidenteaza? Unii raman eterne sperante, altii ajung sa administreze miliarde de euro

Sa joci fotbal in nationala de juniori a unei tari, la 17 ani sa prinzi lotul unei echipe semi-profesioniste, fie ea si de divizia B, iar apoi sa renunti pentru a lucra in lumea financiara pare o evolutie mai mult decat atipica.

Aceasta a fost insa traiectoria urmata de Greg Konieczny, care spune ca a inceput sa joace fotbal la 6-7 ani.

„Am inceput la o echipa mica din Gdansk. La un moment dat am castigat si campionatul de juniori al regiunii de nord a Poloniei, apoi am intrat in lotul de juniori al Poloniei. La 16-17 ani, am fost transferat la o echipa de divizia a doua unde nu am prins multe meciuri pentru ca inca eram foarte tanar”.

In perioada facultatii s-a accidentat la genunchi, acesta fiind practic momentul in care a renuntat la fotbal si s-a concentrat pe studii. De ce totusi, chiar si in aceste conditii, sa renunti la ceea ce multi tineri doar viseaza, pentru a lucra in schimb in domeniul financiar?

Mi-ar fi placut foarte mult sa raman in fotbal, dar pentru ca acest lucru sa fie posibil trebuie sa fii foarte bun si nu stiu daca eu eram cel mai indicat”, raspunde el incercand sa fie modest. „Ma uit acum la meciurile de la Euro si trebuie sa recunosc ca ar fi fost grozav sa fiu acolo pe teren”.

La data cand am realizat interviul, echipa Poloniei era deja eliminata de la turneul final, in urma a doua egaluri, cu Grecia si Rusia, si a unei infrangeri, cu Cehia. Il intreb daca a fost la meciuri.

„Toate meciurile Poloniei de la Euro le-am vazut de pe stadion. Am fost si la doua dintre meciurile Spaniei. A fost frumos dar frustrant pentru mine ca polonez. Am avut o grupa atat de usoara; in final trebuia doar sa batem Cehia pe teren propriu si totusi n-am putut”.

Il intreb cum a reactionat mass-media si populatia poloneza la esecul nationalei.

„Antrenorul este deja demis, niste baieti ‚isteti’ deja spun ca stiau ei ce se va intampla, partidele din opozitie ii cer primului ministru un raport despre banii cheltuiti pentru organizarea campionatului... sunt discutiile pe care le-ai vedea in orice tara, si in Romania”.

Citeste si:

Totusi, managerul Fondul Proprietatea spune ca tara sa a avut extrem de mult de castigat de pe urma organizarii turneului final.

„Este unul dintre motivele pentru care in 2009 Polonia a evitat recesiunea. Investitiile in infrastructura au fost masive. Avem drumuri, autostrazi, aeroporturi si stadioane noi datorita Euro 2012”.

Peste doua zile de la realizarea interviului urma mult-asteptatul meci Germania – Grecia (in final incheiat cu scorul de 4 – 2). „Sper sa bata Grecia. Pentru un polonez... pentru un polonez nascut in Gdansk, rivalitatea cu Germania este mare. Campionatul sper sa fie castigat de Spania”.

„Imi plac Barcelona, rock-ul, Messi, U2, sportul si calatoriile in tari nu foarte populare”

Cum arata o zi din viata managerului Fondul Proprietatea? “Nu ma pot lauda cu lucruri extraordinare. Ma trezesc, inot sau fac jogging, ajung la birou si apoi urmeaza intalnirile, discutiile sau deplasarile pe care le fac in scop de serviciu”.

Imi spune ca ii place muzica rock, insa variante mai “soft”, precum U2 sau Coldplay. “Am vazut ca voi romanii sunteti inclinati mai mult spre heavy… Maiden, Led Zeppelin, dar ca sa fiu sincer nu pot sa spun ca sunt un mare fan”.

Recunoaste ca nu ii place muzica clasica. “Suna bine cand spui cuiva ca asculti muzica clasica si mergi la concerte, la opera, insa de cate ori am fost fortat sa merg, am suferit”, povesteste zambind.

Spune ca ii place sa viziteze cat mai multe tari, insa cel putin o data sau de doua ori pe an merge in Barcelona cu familia.

“Este un loc extraordinar. Imi place orasul si imi place clubul de fotbal… daca as fi jurnalist as vrea sa fac un interviu cu Lionel Messi”.

Nu uita sa mentioneze nici calatoriile “in locuri cat mai diferite”, chiar si in tari precum Belarus, Kirgistan sau Azerbaijan, “care pentru un strain pot fi surprinzatoare”.

“Multe tari sunt suprinzatoare… imi aduc aminte ca acum cativa ani eram intr-o calatorie de afaceri in Ucraina, vizitam niste companii. Era 9 dimineata si managerii ne intampinau cu o masa plina de sticle de votca”.

In privinta Romaniei, Greg Konieczny isi aduce aminte ca prima data cand a vizitat tara, in 1995, a ramas impresionat de numarul foarte mare de masini Dacia.

„Erau peste tot! Acum situatia s-a mai schimbat in Romania, dat totusi vad masini Dacia in multe alte tari, mai ales in Europa”. Un alt lucru remarcat de straini atunci cand vin in Romania este reprezentat de un decalaj mare intre clase.

„Daca mergi la anumite restaurante vezi marci de automobile de lux care in anumite tari nici macar nu au dealership-uri. De cealalta parte, veniturile unei bune parti din populatie sunt reduse. Clasa de mijloc este slab dezvoltata. Aceasta diferenta este similara celei pe care am vazut-o in Ucraina”.

Problema Romaniei? “Interventiile” politicienilor in viata companiilor si a presei

In final, il intreb ce nu ii place la tara noastra si ce ar trebui sa se schimbe.

“Din perspectiva mea, cea mai importanta problema a Romaniei este interferenta politicului si a Guvernului in politica societatilor pe care le controleaza, si asupra contractelor semnate. Aceasta interferenta este in scadere, insa problema exista in continuare”.

Nici “taberele” politice in care este impartita presa romaneasca nu au scapat din atentia lui Konieczny.

„In Polonia cea mai mare presa este independenta. La voi se observa niste grupuri. In Polonia, dupa ce a cazut comunismul, s-a facut o verificare majora a politicienilor, jurnalistilor si oamenilor de afaceri, astfel incat cei cu functii publice sa nu aiba nicio asociere cu media. In Romania nu am auzit de asa ceva”.

Adauga faptul ca din punctul de vedere al managerului FP, rareori a avut probleme cu relatarile din media romaneasca despre companie, „cat timp sunt prezentate informatiile reale, nu am de ce sa ma plang de presa”.

Ce am comandat

Apa minerala

Coca-Cola

Cafea Espresso

Tartar de ton cu avocado si ardei gras

Tagliatelle cu creveti, langustine si branza Ricotta forte

Gnocchi de casa din cartofi cu crema de branzeturi

Nota: 203 lei

Fotografii de Mircea Dragos Photography