„O singura data faci o prima impresie, iar la 2.08 metri ai mei ies in evidenta inca de la inceputul unei conversatii”, imi spune Virgil Stanescu, pe care il intalnesc la restaurantul Ancora din Parcul Herastrau, local detinut de omul de media Marius Tuca. „Am credibilitate in fata potentialilor parteneri pentru ca vorbesc cu pasiune despre sport. Steaua este proiectul meu de suflet”, spune sportivul referindu-se la potentialii sponsori, principala tinta a oricarui manager sportiv care se respecta. El coordoneaza administrativ echipa de baschet Steaua CSM Eximbank si, in acelasi timp, joaca in toate meciurile formatiei nou-promovate in prima liga din Romania.

O zi din viata lui Virgil Stanescu incepe la birou, cu multe proiecte de management, si se continua cu primul antrenament de la ora 11 la 13, apoi urmeaza masa de pranz, care de multe ori este servita alaturi de sponsori si alti parteneri. Ulterior, au loc intalniri pentru rezolvarea problemelor organizatorice (relatia cu Federatia si administrarea salii de sport si deplasarile, spre exemplu), urmate de al doilea antrenament al zilei care incepe la 19 si se incheie la 21. Ziua da luni in care Virgil Stanescu a luat pranzul pentru interviul acordat wall-street.ro este atipica pentru ca nu include antrenamente, caci echipa a avut trei meciuri consecutive weekendul care tocmai s-a incheiat. „Nu am antrenamente astazi, insa de la management nu am luat pauza”, imi spune zambind Virgil Stanescu. Ziua de lucru se incheie tarziu, in noapte, si de multe ori apar situatia neprevazute, in care un jucator trebuie sa mearga la doctor sau o problema cu un apartament al unui jucator. „Abia acum incep sa simt cu adevarat partea practica a managementului, lucru care ma motiveaza zi de zi, chiar daca ajung acasa seara si imi vad copiii tarziu”, recunoaste sportivul.

2013 este al doilea an in care Virgil Stanescu joaca un dublu rol: jucator de baschet si director de club. Anul trecut a jucat la Asesoft Ploiesti si, in acelasi timp, era presedinte la Steaua. “Incepusem proiectul de la Steaua si activam la Asesoft. Cu Steaua eram in divizia secunda, astfel incat am putut sa joc in prima liga la Ploiesti. Am castigat campionatul din Liga II si ne-am calificat in prima liga.” Ca manager, Stanescu este mandru ca a reusit sa atraga cativa sponsori importanti inca de anul trecut: Regina Maria, BCR, BMW si PepsiCo. „Am cautat doar branduri de top intrucat ne cladim si noi imaginea in felul acesta. Trebuie sa le arati sponsorilor ce emulatie produce baschetul. Toata lumea stie ce inseamna Steaua si o compara cu fotbalul. Uneori este un lucru pozitiv, alteori aceasta perceptie este negativa. Cu siguranta, majoritatea celor 9 milioane fani stelisti sunt suporteri de fotbal, insa foarte multi dintre acestia urmaresc si alte sporturi”. Juca la Steaua si in urma cu trei ani, cand a luat locul 3, insa echipa a avut probleme financiare. Primul pas de implicare in conducerea clubului a fost facut chiar in primul an al lui dupa intoarcerea in tara.

Piata sponsorizarilor sportive este destul de slaba. Concuram cu panotajul de la Universitate

Nou-promovata in prima liga, conducerea Stelei a obtinut sustinerea financiara a EximBank, astfel incat echipa evolueaza pe prima scena a baschetului romanesc sub denumirea Steaua CSM EximBank Bucuresti. „Piata sponsorizarilor sportive este destul de slaba in prezent. Sunt putine avantaje pe care sponsorii le percep ca le-ar putea primi de la un club sportiv ca Return of Investment. Insa, cred ca partea filantropica a sponsorizarii se va reduce considerabil si aproape totul va fi bazat pe rezultate. Practic, competitia noastra este publicitatea clasica. Un sponsor ar trebui sa inteleaga ca sponsorizarea sportiva iti poate oferi o anumita apartenenta a brandului la o comunitate prin intermediul loialitatii fanilor. Sportul este cel mai bun vector de imagine pe plan comercial. Sponsorizarile sportive reprezinta in strainatate 64-68% din totalul sponsorizarilor, iar noi trebuie sa tindem spre acest procent”, explica Virgil Stanescu pe un ton convingator despre piata in care activeaza ca manager.

De asemenea, legislatia romaneasca nu este prietenoasa cu sponsorizarile sportive. „Legea Sportului trebuie actualizata, insa pana atunci noi, sefii cluburilor sportive, trebuie sa le aratam sponsorilor ce castiga prin uniunea imaginii lor cu brandul nostru”. De exemplu, crede Virgil Stanescu, un sponsor poate castiga din fidelizarea suporterilor, iar imaginea unui brand corporate se poate bucura de simpatia pe care o castiga alaturi de un club sportiv. „Competitia noastra este panotajul de la Universitate, care costa 1.000 de euro pe luna. E greu sa concurezi cu asa ceva, asa ca trebuie sa creezi anumite programe si unelte care sa le ofere posibilitatea de a simti beneficiul oferit de noi. Steaua este, fara indoiala, cel mai puternic brand sportiv din Romania. Insa, de aici si pana la a deveni un adevarat brand comercial este cale lunga: trebuie sa comunicam cu sponsorii si sa gasim caile comune de a imbogati relatia de comunicare. Sponsorizarea iti da un rezultat pe termen mediu si nu trebuie sa astepti rezultate imediate. Ai nevoie de cel putin 3-4 ani pentru ca legatura sa se pozitioneze in mintea fanilor. Va mai dura, pana cand, spre exemplu, Steaua va fi in mintea fanilor Steaua Eximbank.”

Mai mult, pe langa parteneriatul cu Eximbank, Virgil Stanescu a incheiat o intelegere si cu municipalitatea, care este alaturi de club pentru a comunica cu tinerii. „Avem si o misiune de responsabilitate sociala. Am inceput actiuni in scoli cu tineri si ne-am intersectat cu obiectivele Primariei, acelea ca tinerii sa faca mai mult sport. Vrem sa cream un centru de copii si sa gasim cat mai multi tineri sub umbrela noastra. De ce sa nu profitam de un brand bucurestean, de o infrastructura sportiva si sa aducem performanta in Bucuresti? Avem 900 de copii sub umbrela noastra de la doua cluburi private din Bucuresti: CSM si Steaua. Crema acestor copii se pregateste intr-un centru de excelenta, cu trei grupe de varsta, care intra intr-o pregatire speciala la cel mai inalt nivel de performanta. Suntem inca la inceput, muncim zi de zi sa-l cream.”

Cat despre competitorii sai, Virgil Stanescu este fair-play ca manager si recunoaste ca mai sunt manageri care se bat pentru sponsorizari, insa cu branduri sportive mult mai mici. „Sunt centre frumoase la Targu-Mures, Cluj, Oradea. Spre exemplu, la Ploiesti avem un centru de performanta de 10 ani de zile. Ei au castigat 9 campionate. Sunt sisteme bine puse la punct pe plan local, dar lor este greu sa treaca de o anumita performanta.”

Sportul poate ajunge la nivelul de religie si de evanghelizare a brandurilor.

Managerul Virgil Stanescu viseaza sa implementeze conceptul de socios, pe care multe echipe l-au dezvoltat in Portugalia si Spania (Real Madrid, Barcelona) sau chiar in Germania (Dortmund), in care managementul a ajuns in punctul in care implica foarte mult fanii in actionariatul echipei. „Avem un bazin mare de fani pe care trebuie sa-i atragem catre echipa, astfel incat sa-si dea seama ca clubul este al lor. Fanii trebuie sa patroneze echipa, sa devina parteneri in biroul de conducere si sa ia decizii cheie alaturi de noi. Ca procent, am vrea sa le oferim 20% din actiunile clubului Steaua. Pana atunci trebuie sa sustinem performanta sportiva si copiii. Aceasta-i prioritatea numarul 1. Sportul poate ajunge la nivelul de religie si de evanghelizare a brandurilor. Sportul are, in general, printre sustinatori persoane fanatice, dar noi incurajam sportivitatea, nu fanatismul.”

Cand se duce la o intalnire de business cu un potential sponsor, Virgil Stanescu se pregateste pentru mai multe lucruri: in primul rand, se asteapta ca interlocutorului sa nu-i placa sportul. Al doilea lucru pe care il anticipeaza la potentialul partener este ca nu are timp sa-l asculte. Al treilea: poate ca este dinamovist. „Desi de cele mai multe ori am gasit stelisti si oameni dornici, multi spun ca nu-i intereseaza Steaua, cancanul, fac imediat legatura cu fotbalul, perceptie care este de asteptat. Incep conversatia prin a le explica cine este CS Steaua, clubul cu cele mai multe medalii olimpice si cu cele mai mari performante din sportul romanesc. Apoi le arat cum am pornit, cine suntem si de ce trebuie sa ne sa fie alaturi, iar apoi discutia avanseaza si devina mai calda.”

Am ales managementul si i-am intalnit la cursuri pe CEO-ul Coca Cola si pe seful Microsoft.

Virgil Stanescu a avut oportunitatea sa obtina o bursa sportiva in Statele Unite ale Americii, unde a studiat managementul la Univeritatea din Alabama de Sud. „Putine lucruri se compara cu sistemul sportiv din SUA. Si nu ma refer la NBA, care este pur comercial, ci la NCA, care este bine pus la punct. Este un flux continuu si o pepiniera imensa cu 360 de echipe. E impresionant! Am jucat si in Germania, unde cluburile sunt bine asezate pe partea de marketing si management. Si in Rusia am gasit una dintre cele mai puternice competitii de baschet din Europa”, spune entuziast Virgil Stanescu. In Statele Unite nici nu se pune problema sa treci clasa doar pentru ca esti sportiv. Daca nu obtii o nota buna la scoala, atunci nu ai drept de joc in sala de sport, un sistem care creeaza sportivi educati. „Am ales managementul, specializare de care nu eram foarte incantat initial. Dar a inceput sa-mi placa prin aplicabilitatea cursurilor, unde i-am intalnit pe CEO-ul Coca Cola sau pe seful Microsoft. Vedeam ca student cat de practic este managementul. Cursurile pe care le faceam erau la obiect si inca de atunci mi-am dat seama ca asta o sa fac dupa ce ma voi lasa de sport. Am avut sansa sa am o cariera sportiva lunga si sper ca cea de manager sa fie mai indelungata. Dar stiam ca in cazul in care cariera se va opri, atunci ma voi ocupa de management sportiv. Am facut o scoala de antrenori, dar nu este de mine deocamdata. Nici nu cred ca as avea rabdare. Imi doresc sa raman in sport, insa la nivel administrativ.”

Citeste si:

„Atata timp cat am camasa pe mine, sunt manager, dar cand imi pun tricoul de joc, sunt un simplu jucator. Stiu exact ce se intampla in echipa, am fost mereu alaturi de jucatori”, imi raspunde Virgil Stanescu la intrebarea despre relatia cu jucatorii, care ii sunt colegi si subalterni in acelasi timp. „Ca manager, sunt foarte comunicativ. Imi doresc sa raman un manager care pretuieste in primul rand jucatorul. Formam o familie la club, iar jucatorii nu sunt simpli mercenari pe care-i achizitionam astazi si schimba echipa curand. Construim un sistem in care sa avem continuitate, un anumit grup care sa transceada liniile terenului. Avem sportivi in adevaratul sens al cuvantului.”

Salariile sportivilor de la Steaua Eximbank se ridica la 500.000 de euro pe an, iar cheltuielile salariale reprezinta mai mult de jumatate din totalul costurilor clubului sportiv. „Nu avem un buget mare, este unul mediu la nivel national: 900.000 de euro, cel mult un million. Spre comparatie, un club de baschet din Rusia are un buget de 20 de milioane de euro, iar in Spania de 15 milioane. Salariul mediu este de aproximativ 1.500 de euro la Steaua, in timp ce in Rusia un sportiv castiga de zeci de ori mai mult, cel putin 20.000 de euro.

Leadershipul este un lucru pe care baschetul ti-l poate dezvolta extraordinar de bine.

Care este rolul lui Virgil Stanescu in teren, ca pivot, si ce pozitie ii place in management? „Pivotul este mereu ultimul, pe linia de fund, el vede tot ansamblul echipei. In timp ce conducatorul de joc este cel care conduce echipa si initiaza actiunile, pivotul vede ansamblul echipei mai ales in aparare si comunica cu ceilalti jucatori astfel incat sistemul defensiv sa functioneze. In management sunt mai degraba un conducator de joc pentru ca ma intereseaza atacul. Leadershipul este un lucru pe care baschetul ti-l poate dezvolta extraordinar de bine. Este cel mai dinamic sport si singurul care te tine cu capul sus permanent pentru ca acolo este tinta. Jocul se succede cu o rapiditate mai mare decat in orice alt sport. Oricat de plictisitor este un meci de baschet, acesta nu se va termina cu scorul de 2-0.”

Mai mult, in baschet trebuie sa iei deciziile mult mai repede, suprafata de joc este mai redusa decat in alte sporturi. Lucrurile se intampla mult mai rapid. Pozitiile nu sunt doar conceptual diferite fata de alte sporturi, dar sunt si fizic cu totul diferite. „Multe din schemele de baschet sunt adaptate in handbal sau fotbal. Una este sa faci un sprint de 30 de metri si sa primesti mingea, si alta este sa ai 5 metri la dreapta, 5 metri la stanga si sa te mai intalnesti cu 5 adversari. Este combinatia ideala intre un sport contact si unul de echipa”, imi explica Stanescu.

Cat despre time-out, acesta are legatura exclusiv cu strategia. Ca in business. De foarte putine ori time-out-ul este legat de odihna jucatorilor. Totul este legat de strategie si de adaptarea la un anumit fel de joc. Antrenorii au o mare responsabilitate in a simti ritmul jocului intr-un anumit moment, in a simti jucatorii pe care-i are si ce face echipa adversa pentru a reactiona foarte rapid. „Baschetul este ca un joc de sah, iar capitanul este o mana mai lunga a antrenorului in teren. Capitanul trebuie sa fie responsabil cu aceasta legatura cand antrenorul nu are timeout."

Pivotul sau preferat este Charles Barkeley. „Nu imi este idol, dar mi-a placut intotdeauna datorita spiritului sau de luptator si prin faptul ca la doar 1.90 metri inaltime poate domina alti giganti. Nu am avut niciodata o echipa preferata in NBA si imi place mult mai mult baschetul universitar. Echipa preferata este cea a colegiului meu, unde gasesti o anumita dedicare a jucatorului prin simplul fapt ca nu sunt platiti. Ma mandresc ca am ales colegiul si ca am refuzat contracte banesti in Europa. Nu aveam 10 dolari sa trec strada si a trebuit sa muncesc pentru a trai in State. Ma mandresc cu asta. Sper ca va fi construit un astfel de sistem si in Romania pentru a rezolva o problema grava de aici: suntem pe locul 3 in Europa la copii obezi. Mi se pare incredibil!”

Virgil Stanescu si-a incercat, de asemenea, norocul ca antreprenor. Si-a deschis un restaurant pentru ca ii place interactiunea cu oamenii, dar carciumaria i s-a parut un business foarte greu. „Implica foarte multe activitati antreprenoriale: de la aprovizionare pana la produs si servicii. Practic, tot ce inseamna fluxul de vanzare.” Din cauza programului incarcat a trebuit sa aleaga intre Steaua si restaurant.