10. Sapte banci europene au picat testul de stres al UE
Sapte banci europene au fost declarate insuficient de puternice pentru a face fata unui alt val de recesiune, avand nevoie de alte 3,5 miliarde de euro, arata testul de stres al bancilor realizat de Comitetul European de Supraveghere Bancara.In cadrul acestui test au fost analizate 91 de banci din 20 de tari. Analistii estimau ca cinci din zece unitati bancare nu vor trece testul Comitetului European de Supraveghere Bancara. Previzibil, niciuna din institutiile bancare importante nu a esuat testul. Prin acest test s-a analizat modul in care bancile pot face fata unei noi posibile recesiuni si pierderilor raportate de obligatiunile emise de tarile membre ale zonei euro.
Banci din Germania si Grecia au fost declarate insuficient de puternice si vor avea la randul lor nevoie de restructurare, printre acestea numarandu-se Hypo Real Estate detinuta de statul german, respectiv ATEbank, detinuta de Grecia. Banca Greceasca va avea nevoie de un o recapitalizare de 242,6 mil. euro pentru a putea face fata celui mai pesimist scenariu – o adancire a recesiunii in 2010 si 2011.
“ATEbank Grecia are deja bilantul consolidat cu provizioanele pe care le-a constituit in anul 2009, in cadrul procesului de igienizare a portofoliului propriu si, in acord cu actionarul sau majoritar, este dispusa sa efectueze majorarea capitalului social. ATEbank Grecia si, in consecinta ATEbank Romania, vor informa in timp util investitorii si colaboratorii lor asupra masurilor luate in acest sens”, se arata intr-un comunicat al institutiei de credit semnat de Sergiu Ioan Manea, prim director general adjunct al bancii.
9. Veniturile Orange, in scadere usoara in primele sase luni
Veniturile Orange in Romania au scazut in primul semestru cu 8,8% fata de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut, de la 531 milioane euro la 484 milioane euro, dar grupul francez a remarcat in trimestrul al doilea imbunatatirea trendului incasarilor avute pe piata romaneasca.Astfel, scaderea veniturilor a fost de 7,4% in trimestrul al doilea, de la cea de 10,1% din primele trei luni ale acestui an, se arata intr-un raport al grupului francez Orange citat de Mediafax.
Orange Romania a inregistrat in primele sase luni venituri din servicii personale de 437 milioane euro, in scadere cu 9,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Compania avea, la finele lunii iunie, 10,471 milioane de clienti, fata de 10,995 milioane la finele anului trecut, respectiv 10,354 milioane la jumatatea lui 2009.
8. Primul H&M din Romania, din martie in AFI Palace Cotroceni
Centrul comercial AFI Palace Cotroceni, dezvoltat de israelienii de la AFI Europe, a anuntat semnarea contractului de inchiriere cu retailerul suedez de fashion H&M pentru un magazin care va fi deschis in primavara anului viitor. Mai mult, retailerul suedez a decis sa ofere acestui magazin un status special, acela de flagship al retelei pe care o va dezvolta in Romania (n.r: statutul de flagship se refera la aplicarea celor mai inalte standarde de design existente in cadrul retelei).H&M a inchiriat o suprafata de peste 1.000 mp in AFI Palace Cotroceni, in urma unor negocieri care au durat noua luni, potrivit consultantului imobiliar Jones Lang LaSalle, intermediarul tranzactiei.
“Negocierile cu H&M au inceput in luna octombrie, imediat dupa deschiderea centrului comercial. Magazinul va fi situat in imediata apropiere a intrarii principale si va fi deschis in primava anului viitor, cel mai probabil in luna martie”, a declarat, pentru Wall-Street, Roxana Stanciulescu, coordonatorul departamentului de inchirieri spatii comerciale in cadrul Jones Lang LaSalle.
In tranzactia de inchiriere, Jones Lang LaSalle a reprezentat proprietarul centrului comercial, fiind singura agentie implicata in intrarea pe piata locala a suedezilor de la H&M.
7. Profitul Bancii Transilvania s-a triplat in primul semestru
Banca Transilvania (TLV) a raportat in primul semestru un profit net de 33,21 milioane de lei, de trei ori mai mare fata de rezultatul din perioada similara a anului precedent, iar activele au crescut cu 3% fata de finele anului 2009, la 20 miliarde de lei.Rezultatul operational al Bancii Transilvania a crescut in primul semestru din acest an cu 68% fata de aceeasi perioada a anului trecut, de la 233 milioane lei, la 390 milioane lei. Profitul brut realizat este de 60,03 milioane lei, fata de 11,07 milioane lei, cat a fost inregistrat la 30 iunie 2009, in timp ce profitul net este de 33,21 milioane lei. Comparativ cu prevederile bugetare pe intregul an, in primul semestru, profitul brut a fost realizat in proportie de 40%.
6. Franklin Templeton are 100 mil. dolari pentru Romania
In asteptarea aprobarii mandatului de administrator pentru Fondul Proprietatea, Mark Mobius (foto), presedintele Franklin Templeton, a invatat in Romania sa aiba rabdare. Mai mult, guru pietelor emergente are planuri de investitii de ordinul sutelor de milioane, pe fondul unor viziuni optimiste privind relansarea economiei.Presedintele executiv al Franklin Templeton a declarat ca fondul intentioneaza sa investeasca peste 100 de milioane de dolari in Romania, in mai multe sectoare ale economiei. In prezent, Franklin are investitii pana la 25 de milioane de dolari in actiuni ale companiilor romanesti si aproximativ 2 milioane de dolari in piata imobiliara.
Compania este interesata de sectorul bancar sau energetic, care in prezent sunt subevaluate si prezinta potential de crestere. De asemena, si zona de private equity prezinta interes, FT luand in calcul investitii in turism, industria alimentara si infrastructura.
5. Discutii despre un nou imprumut de la FMI
Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, i-a anuntat pe reprezentantii patronatelor ca exista discutii privind un nou imprumut de la FMI, dar inca nu a fost stabilita o suma, ci doar domeniile pe care ar trebui sa se axeze investitiile, potrivit lui Cezar Coraci, presedintele UGIR-1903."Romania nu discuta in acest moment cu Fondul Monetar International (FMI) despre un nou acord, fiind prematura existenta unor astfel de consultari", a declarat premierul Emil Boc.
Jeffrey Franks sustine ca nu au fost incepute discutiile pentru un nou imprumut, insa Romania ar vrea sa incheie un nou imprumut cu FMI, de data aceasta unul care sa ajunga doar in conturile Trezoreriei si sa finanteze cheltuielile bugetului.
"Nu putem obtine un nou imprumut de la FMI. Ne amagim daca o sa credem ca FMI ne va mai da bani in primul rand pentru ca expunerea Fondului pe Romania este deja ridicata si, in al doilea rand, pentru ca nu am implementat reforma fiscala”, sustine Nicolaie Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania.
4. Tot mai mult restante la credite
Creditele restante au crescut in primul semestru cu 67%, la 13,6 miliarde de lei, majorandu-si ponderea in total imprumuturi de la 4,05% la 6,4%, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).Ca valoare, creditele restante erau la finele lunii iunie cu 5,4 miliarde de lei mai mari decat nivelul din decembrie 2009 si cu 992 milioane de lei peste soldul din mai.
Totodata, ponderea restantelor in total imprumuturi s-a situat la finele anului trecut la 4,05%, in crestere deja de la doar 1,4% in decembrie 2008, si a urcat treptat in primele sase luni din 2010.
3. Bonus de la Stat daca pastrezi bonul fiscal
Cumparatorii de bunuri si servicii vor primi de la stat o parte din banii cheltuiti, in schimbul bonurilor fiscale, si vor beneficia si de deduceri fiscale pentru lucrari de reabilitare a locuintelor, plafonul anual in functie de care vor fi calculate aceste facilitati urmand sa fie decise de Guvern. Facilitatile au fost anuntate de premierul Emil Boc, care a apreciat ca astfel poate fi contracarata evaziunea fiscala.Masura privind recuperarea de la stat, pe baza bonurilor fiscale, a unei parti din sumele cheltuite de cetateni pentru bunuri si servicii, s-ar putea aplica din luna octombrie 2010 sau, cel mai tarziu, de la 1 ianuarie 2011, potrivit premierului Emil Boc.
Guvernul arunca praf in ochi cetatenilor, este de parere Luminita Ristea, managing partner in cadrul Consulting R Group, din cauza ca nu va avea cum sa acorde bonusul pentru care ii pune pe oameni sa inceapa "vanatoarea" bonurilor fiscale.
"Nu este o masura aplicabila din punct de vedere tehnic. Cine va verifica toate bonurile fiscale? Cine le va inventaria si unde vor fi pastrate? In plus, oamenii trebuie sa se duca sa stea la coada sa depuna bonuri fiscale? Premierul face o promisiune, dar din punct de vedere tehnic nu are cum sa le dea oamenilor banii inapoi. Este imposibil!", a explicat Luminita Ristea.
2. Multe afaceri din Romania ar putea fi mutate in Bulgaria
Deranjati de modificarile fiscale adoptate de guvern in ultima perioada si de instabilitatea politica, unii oameni de afaceri din Romania se gandesc sa isi mute business-urile in Bulgaria, unde sistemul fiscal este mai "prietenos" si stabil.Antreprenorii romani s-au saturat sa isi schimbe strategia de business de zeci de ori in fiecare an din cauza ca autoritatile romane modifica Codul fiscal aproape in fiecare luna. In ultimii 4 ani s-au realizat prin ordonante de urgenta si legi peste 60 de modificari la codul fiscal, fiind incalcat principiul stabilitatii fiscale.
Mutarea afacerilor din Romania in Bulgaria este o solutie aplicabila pentru antreprenori, explica Luminita Ristea (foto), managing partner in cadrul Consulting R Group, dar subliniaza ca depinde de structura fiecarui business.
"Inainte de a lua o asemenea decizie trebuie facuta o analiza pentru fiecare business in parte. Este o solutie mutarea in Bulgaria, dar depinde de activitatea pe care o desfasoara compania pentru care este luata in calcul aceasta posibilitate", sustine Ristea.
1. Scandalul brandului turistic
Ministerul Turismului a prezentat joi la Shanghai identitatea vizuala a brandului turistic al Romaniei. Revelatia a starnit mai degraba reactii negative in industria autohtona de branding: logoul e mediocru, nediferentiator, invechit, probabil plagiat, iar sloganul e pretios si face o promisiune pe care s-ar putea sa nu reuseasca sa o respecte.Scenariul cel mai posibil este ca "designerii" au luat aceasta frunza dintr-o banca de imagini vectorizate free si au adaptat-o simplu la jobul Romaniei, explica un consultant de branding asemanarea izbitoare intre logo-ul brandului turistic al Romaniei, lansat la Shanghai si cel al unei firme britanice de transport, al carui cost s-ar fi ridicat la 250 de dolari.
Contractul de servicii pentru realizarea brandului de turism al Romaniei a fost adjudecat, in cadrul unei licitatii internationale, de catre asocierea THR/TNS, una din cele mai prestigioase firme de branding din lume.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a solicitat ulterior asocierii THR/TNS, sa comunice de urgenta pozitia oficiala fata de informatiile aparute in presa, cu privire la faptul ca unul din cele 3 elemente ale reprezentarii vizuale a brandului, respectiv izotipul, este asemanator in proportie foarte mare, ca forma si compozitie, cu un alt loggo comercializat pe internet.
Asocierea THR/TNS sustine ca brandul de turism al Romaniei si toate componentele sale au fost create de ea si, ca urmare, ele trebuie considerate originale. Cu toate acestea, THR/TNS spune ca este sunt la dispozitia Guvernului pentru a realiza lucrari suplimentare de grafica asupra izotipului.
