Agricultura de precizie aduce în plus față de agricultura tradițională tehnologia de înaltă performanță, prin care fermierii își pot cunoaște mai bine zonele cultivate și pot identifica solurile cu potențial, dar și prezența buruienilor ori semnele unei boli sau ale atacurilor dăunătorilor.
Deși agricultura de precizie rămâne încă un subiect relativ nou pentru mulți fermieri români, necesitatea acesteia nu mai poate fi pusă la îndoială, în contextul în care România rămâne țara europeană cu cei mai mulți angajați în agricultură.
După ultimele date, circa 250 de mii de români lucrează în acest domeniu, iar pentru a putea ține pasul cu provocările actuale este necesar ca ei să se educe în domeniul agriculturii de precizie, pentru a putea trece ulterior la utilizarea ei efectivă.
Cât despre avantajele principale ale agriculturii de precizie, ies în evidență următoarele:
Agricultura de precizie înseamnă localizare eficientă
Dacă în urmă cu zeci de ani și, chiar și mai recent, singurul mod de orientare al fermierilor pe câmp era o cartografiere mentală a culturilor plantate, agricultura de precizie vine să simplifice mult acest proces.
Citeste si:
Practic, coordonatele GPS formează instantaneu harta de care fermierul are nevoie pentru a se orienta, esențială în cazul suprafețelor mari.
Mai simplu spus, în momentul în care agricultura de precizie este implementată, suprafața cultivată, sau care urmează să fie cultivată, devine ca o tablă de șah pe care fermierul știe când, cum și unde să mute piesele sale - utilajele agricole.
Agricultura de precizie înseamnă date. Multe date
Tot așa cum orientarea în teren reprezenta o problemă pentru fermieri în urmă cu zeci de ani, și chiar mai recent, tot astfel lipsa datelor referitoare la starea culturilor era de natură să le transforme activitatea într-una ineficientă.
Iar problema este cât se poate de legitimă: cum poți să intervii asupra unei plantații atât timp cât nu îi cunoști condiția?
Citeste si:
Acest aspect se schimbă odată cu introducerea agriculturii de precizie, fermierii colectând astfel în timp real informații despre calitatea solului și prezența dăunătorilor, putând interveni exact cu substanțele de care au nevoie.
Agricultura de precizie crește productivitatea
Aspectele ridicate anterior, referitoare la ușurința localizării și la multitudinea de date, nu fac decât să ducă, în cele din urmă, la un singur efect: creșterea productivității recoltelor.
Și nici nu are cum să fie altfel, din moment ce productivitatea este o consecință directă a creșterii eficienței, lucru pe care agricultura de precizie îl asigură din plin.
Sau, altfel spus, dacă agricultura de precizie propune fermierilor o opitimizare continuă și, în esență, un proces de management mult mai eficient al activității, aceasta, în cele din urmă, va avea drept efect rezultate în creștere, care se vor regăsi în bilanțurile contabile.
Citeste si:
În prezent, spre exemplu, îngrășămintele cu azot se irosesc în proporție de aproximativ 60% din cauza lipsei agriculturii de precizie.
Cât despre dezavantajele agriculturii de precizie, deși mai puțin numeroase, acestea sunt încă semnificative:
Reticența fermierilor față de agricultura de precizie
Unul dintre motivele cel mai des întâlnite pentru gradul scăzut de digitalizare a agriculturii românești este reticența fermierilor față de instrumentele moderne pe care le presupune agricultura de precizie.
Astfel, există încă fermieri în România care, fie sub influența tradiției din fermele personale, fie din lipsa educației în domeniu ori, de cele mai multe ori, a fondurilor, preferă să lucreze în continuare cu utilaje vechi și ineficiente.
Cu toate acestea, salariile din agricultură au crescut an de an și pentru că fermele au devenit tot mai tehnologizate.
Citeste si:
Agricultura de precizie necesită investiție inițială mare
Deși investiția în astfel de tehnologii moderne nu este inițial una mică, fermierii care beneficiază de aceasta au declarat creșteri mari ale productivității în culturile lor.
Astfel, datele oferite prin satelit economisesc aproximativ 40% din utilizarea îngrășămintelor, ceea ce înseamnă că investiția se recuperează în cea mai mare măsură.
Un sistem GPS şi de monitorizare, spre exemplu, costă în jur de 10.000 de euro, iar Investiţia se recuperează într-un termen de aproximativ doi ani.
Sursa foto: Shutterstock / Scharsfinn
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
