Multitasking-ul sau abilitatea de a face două sau mai multe lucruri în același timp este una din cele mai întâlnite metode de lucru la care apelăm cu toții, în principal din rațiuni ce țin de timp. În trecut se spunea că femeile se pricep mai bine la acest lucru, cu excepția lui Napoleon Bonaparte desigur, care s-a remarcat drept un maestru la acest capitol.
Realitatea de zi cu zi ne arată că de multe ori e mai ușor să ne împărțim atenția în mai multe locuri simultan cum ar fi să vorbim la telefon, în timp ce mânuim o tigaie pe foc sau să fim într-o ședință și să dăm și e-mailuri. Acum ceva timp, această calitate era printre cele mai dorite de la candidați, la un interviu de angajare, în special în industria IT. Dar oare cât de benefic se dovedește a fi multitasking-ul în timp?
Multitasking-ul, de la calitate la defect
Un studiu al Universității Stanford care s-a desfășurat pe o perioadă de zece ani arată că persoanele care au apelat la multitasking au suferit în timp de mai multe tulburări cognitive. Cei care se implică frecvent în mai multe activități simultane s-au descurcat mai prost atunci când li s-au dat sarcini simple care au ținut de memorarea unor lucruri simple, a fost concluzia cercetătorilor.
Citeste si:
„Acestea fiind spuse, multitasking-ul nu este eficient. Știm că există costuri de comutare a sarcinilor. Dacă faci multitasking în timp ce faci și ceva semnificativ, cum ar fi o lucrare academică sau un proiect important la job, va dura mai mult până să-l termini și poate nici nu vei avea succesul la care te aștepți”, spune Anthony Wagner, profesor de psihologie la Universitatea Stanford și unul din realizatorii studiului.
Wall-Street.ro a contactat și un specialist pentru a afla cât e de benefic multitasking-ul. Creierul nu poate funcționa eficient pe mai multe paliere conștiente de acțiune în același timp, spune Costin Dămășaru, fondator și director al Neuro Performance Enhancement Center, un centru de Cercetare în Augmentarea Performanţelor Neuronale.
Citeste si:
Multitasking-ul, efectuat fără un antrenament anterior, este o poveste frumoasă și atât. Creierul nu poate funcționa eficient pe mai multe paliere conștiente de acțiune în același timp. În momentul în care ne implicăm activ în mai multe acțiuni, în paralel, creierul, fiind un organ extrem de eficient din punct de vedere energetic, va implementa strategii heuristice (așa zisele scurtături mentale).
Costin Dămășaru, fondator și director Neuro Performance Enhancement Center
Specialistul mai arată că aceste strategii de evitare a risipei de energie conduc la erori în procesarea datelor care inevitabil determină eșecul în gestionarea activităților paralele și ne sfătuiește că nu este indicat să prioritizăm activitățile și să adoptăm modul de lucru „în linie” pentru a evita modul de lucru „ în paralel”.
Creierul nostru nu este, așadar, la fel de bun în gestionarea mai multor sarcini pe cât ne place să credem. Unii cercetători sugerează chiar că multitasking-ul poate reduce productivitatea cu până la 40%.
Citește și: Cum putem fi mai productivi în această perioadă, la locul de muncă?
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
