Cât de mult se îngrămădesc românii către o reconversie profesională în IT și cât ar putea câștiga

2020 a fost un an complet atipic la nivel de carieră, plin de numeroase incertitudini și de provocări, în contextul în care numeroase domenii au fost afectate direct de restricțiile impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului. Pandemia a venit cu serie de „surprize” neplăcute în plan profesional, motiv pentru care mulți români au fost nevoiți să-și schimbe joburile sau să se reorienteze către domenii în care ar putea fi absorbiți mai ușor și mai rapid.

Reconversia profesională în 2021. Ce apetit au românii în a-și schimba jobul

În lipsa unei palete de joburi care să le răspundă nevoilor imediate, precum și în absența unei strategii guvernamentale concrete, mulți români sunt nevoiți să ia în considerare posibiltatea unei reconversii profesionale, o experiență prin care trec și mulți șomeri care aveau deja un job stabil în România. Reconversia profesională pare să fie singura soluție pentru a putea rămâne activi în câmpul muncii, într-o perioada dificilă cum este aceasta.

Cu toate acestea, românii nu par să „stea la coadă” pentru a urma programe de învățare de lungă durată, motiv pentru care țara noastră se poziționează pe ultimul loc în rândul țărilor europene în ceea ce privește rata de participare a adulților la programe de tipul „lifelong learning“, conform datelor de Eurostat.

Mai concret, procentul adulților înrolați, sub diverse forme, în programe de educație alternativă din sfera „lifelong learning-ului” este în România de numai 0,9%, în timp ce în alte state, același procent se situează, în general, la peste 20% din populația adultă, ajungând, pe alocuri, și la peste 29% ( Suedia - 29.2 %, Finlanda - 28.5 %, sau Danemarca - 23.5 %), explică Mihai Talpoș (foto), cofondator Şcoala Informală de IT (SIIT), unde românii pot urma cursuri în domeniu, dedicat totodată și persoanelor care au rămas fără job.

Citeste si:
Bittnet lansează burse de reconversie profesională, în cadrul...
Bittnet lansează burse de...

Dar de ce nu par românii atât de interesați de o reconversie profesională, în contextul în care nevoia de job este una presantă? Antreprenorul pune acest lucru pe seama necunoașterii și spune că românii nu sunt știu care sunt avantajele pe termen lung ale reorientării profesionale, corelată cu lipsa unor inițiative majore care să fie susținute de stat în acest sens.

„Statul (n.red. român) ar trebui să facă mult mai mult în direcția informării publicului larg și a sprijinirii inițiativelor de pe acest palier, al învățământului de tip “lifelong learning”, ca o măsură de prevenție a fenomenului de șomaj în masă. Spre exemplu, statul francez, înțelegând importanța strategică a fenomenului reorientării profesionale a adulților, oferă sprijin financiar nerambursabil, de până în 7.000 euro, persoanelor care decid să participe la diverse programe de reconversie profesională.

Din perspectiva lor, oamenii de rând ar trebui să înțeleagă că noua normalitate a pieței muncii ține de abilitatea angajaților de a se `reinventa` cel puțin de trei ori pe durata vieții active. Or, aceasta `reinventare` nu poate avea loc fără apel la programe de tip `lifelong learning`, a declarat Mihai Talpoș, cofondator Școala Informală de IT și managing partner al Grupului de Iniţiativă pentru Educaţie Informală.

Cine sunt oamenii care aleg o carieră în IT, pe timp de criză

Școala Informală de IT a lansat în 2020 programul „Digital People – Învață IT și plătești după ce te-ai angajat!”, dedicat persoanelor adulte care și-au pierdut locul de muncă în contextul crizei sanitare. Proiectul a fost adresat cetățenilor români care au lucrat în străinătate și care și-au pierdut jobul în pandemie, persoanelor aflate în concediu pentru îngrijirea copilului, care nu mai au posibilitatea de a se întoarce la vechiul loc de muncă, dar și altor angajați care încasează venituri reduse.

Citeste si:
Cegeka, furnizorul de soluții IT intră pe piața din Republica Moldova
Cegeka, furnizorul de soluții...

În 2020, Mihai Talpoș spune că a observat un interes crescut pentru cursurile de reconversie profesională în domeniul IT, al persoanelor care activau în domenii precum banking, finance, telecom, diverse domenii ale ingineriei, vânzări și nu în ultimul rând, marketing & PR.

Totodată, subliniem diversitatea extrem de mare prin menționarea unor domenii care și-au trimis reprezentanții, chiar dacă nu într-o pondere atât de ridicată: muzică și artă, design grafic (non-digital), cadastru, arhitectură și chiar teologie.

-Mihai Talpoș, cofondator Școala Informală de IT-

Cât câștigă, în medie, un IT-ist în România

Domeniul IT prezintă un interes crescut prin prisma beneficiilor salariale consistente. În România, cele mai mari salarii medii nete au fost înregistrate în domeniul IT și a activităților conexe acestuia. Cele mai mari salarii din noiembrie 2020 au fost înregistrate de cei care activează în sectoarele de tehnologia informației (IT) și a serviciilor informatice, cu aproximativ 8.273 de lei și cei din informații și comunicații (cu 6812 de lei), conform datelor publicate de INS.

Citeste si:
Realizare majoră pentru știință: prima teleportare cuantică pe...
Realizare majoră pentru...

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri