În absența unui dezastru geopolitic, economia României va continua să crească până în 2040, însă în ecuația acestei creșteri se află trei piloni esențiali: capitalul, tehnologia și forța de muncă, spune Radu Burnete, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia. Singurul indicator care poate și deja dă peste cap evoluția țării noastre este forța de muncă, sau mai curând lipsa ei.
„Avem o problemă cu oamenii, avem prea putini oameni. Dacă păstram traiectoria asta, nu vom avea suficienți oameni. Datele de la INS arată că între 2020-2021, în România erau 12 milioane de persoane apte de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani. Dintre acestea, 8 milioane lucrează, asta înseamnă toate tipurile de muncă pe care vi le puteți imagina: salariați, antreprenori, meșteșugari. Asta înseamnă că avem 4 milioane de oameni care sunt complet absenți din piața muncii”, a spus Radu Burnete la conferința Organizațiilor și Întreprinderilor de Economie Socială, organizată de Ateliere Fără Frontiere și RISE România - Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin Activitate Economică.
Potrivit acestuia, în comparaţie cu ţările din regiune, România are o pondere similară a categoriei de vârstă 15 - 64 de ani în total populaţie, însă numărul de persoane ocupate este mult mai mic, iar această problemă ar trebui să ne preocupe.
Citeste si:
În decembrie 2021, România avea 2.412.290 de persoane aflate în întreţinerea altor persoane sau a statului ori care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi etc.), precum şi cel al persoanelor casnice, echivalentul a aproximativ 21,9% din totalul populaţiei inactive din România. Mai mult, la finalul anul 2021, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri, în scădere faţă de nivelul anului 2020, când raportul era de 1 la 1,51. Tot datele de la Concordia și KPMG relevă faptul că această scădere continuă şi pe parcursul anului 2022, atât în mediul urban, cât şi în rural.
Citeste si:
Dacă nu reușim să activăm cele 4 milioane de persoane, va fi o mare pierdere (...) Lipsa acestor persoane mai generează un fenomen despre care nu vorbim: lipsa contribuțiilor la bugetul de stat (...) Dacă mă întrebați pe mine, problema nu e la evaziunea fiscală, nici la cheltuielile deficitare ale statului, nici la faptul că unii privați nu contribuie, ci la faptul că avem 1,2 milioane de oameni care nu contribuie activ în piața muncii.
Radu Burnete, Director Executiv al Confederației Patronale Concordia
Radu Burnete, sursa foto: Facebook / Radu Burnete
Numărul total de şomeri, la finele lunii august, a fost de 230.545 de persoane, mai mare cu 2.928 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare, potrivit datelor de la INS. Din totalul şomerilor înregistraţi, 40.231 au fost şomeri indemnizaţi şi 190.314 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.959 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 1.031 de persoane faţă de luna precedentă. Pe medii de rezidenţă, 68.018 şomeri provin din mediul urban şi 162.527 şomeri provin din mediul rural.
La nivelul Capitalei, ponderea persoanelor de vârstă activă care nu sunt implicate oficial în niciun fel de activitate economică (15-64 de ani) se ridică la aproximativ 27%, relevă datele Institutului Național de Statistică. Doar în 2021, regiunea București-Ilfov se confrunta cu o rată de 16,4% a populației la risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit celor mai recente informații furnizate de Eurostat.
Citeste si:
„Nu mai suntem o țara săracă, suntem bogată și vrem să ne dezvoltăm mai mult, asta înseamnă că ne permitem să ajutăm și persoanele vulnerabile. E benefic pentru toată lumea să facem asta și ar trebui să ne preocupe mai mult acest aspect (...) Avem sisteme de învățământ dual pentru tineri pentru ca ei să între în câmpul muncii, dar cred că putem avea ceva similar și pentru persoanele vulnerabile”, a mai adăugat preșdintele Concordia.
Întreprinderile sociale de inserție, o rampă importantă de (re)integrare a persoanelor vulnerabile în piața muncii
Categoria persoanelor vulnerabile nu se traduce doar la cei care au un handicap, ci sunt și persoane care provin din medii defavorizate, dar și români care au fost privați anterior de libertate sau au fost victime ale violenței domestice sau ale unor adicții.
Citeste si:
Acestea persoane dezavantajate mai au o șansă să reintre în piața muncii prin intermediu întreprinderile sociale de inserție. Acestea sunt structuri caracteristice economiei sociale, un domeniu care există de mult timp chiar dacă această sintagmă a apărut relativ recent în discursul activiștilor și antreprenorilor sociali din România. Până la finalul anului trecut, în țara noastră existau peste 1.500 astfel de organisme, niciuna dintre ele nefiind susținută din bani de la stat, la fel cum se întâmplă în alte state europene.
„Avem nevoie de facilități fiscale pe economie socială. Sunt o grămada de bani dați pentru startup-uri, dar avem nevoie de întreprinderi sociale. Doar 165 dintre întreprinderile sociale mai au un certificat. Am avut o creștere a numărului lor, însă din păcate multe nu mai au statut valid, sunt 400 la număr care se află în situația această. Să nu uităm că a oferi aceste facilități fiscale oferite întreprinderilor sociale înseamnă mai multe persoane angajate în economie, înseamnă angajarea mai multor persoane în muncă”, a explicat Claudia Petrescu, Cercetător științific Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
