Contoare si constructii. Constructii si tipografie. Oamenii de afaceri mizeaza si aici pe cartea diversificarii
In 1993, aparea, la Arad, Contor Zenner Romania, prima investitie straina in productia de contoare de apa si energie termica. De la 20 de angajati, fabrica a ajuns la 500, iar portofoliul de produse a fost extins la contoare pentru toate utilitatile, dar si sisteme de gestiune automatizate, pentru ca "fiecare picatura conteaza".
"Investitia initiala a fost minima. Practic, productia s-a dezvoltat din forte proprii, prin reinvestirea profitului", spune Martha Sas, directorul general adjunct al companiei. Pe piata interna de contorizare competitia este foarte stransa, fiind inregistrati peste 15 producatori. "Multi nu fac decat asamblare si au doar un stand de proba. Noi detinem un centru de productie integrat care cuprinde sectii de turnatorie, prelucrari mecanice, injectie componente plastic, asamblare si un laborator performant pentru verificari metrologice. De la inceput a existat un compartiment special destinat dezvoltarii de produse noi. Ultimii ani au adus pentru noi o crestere importanta in sfera serviciilor orientate spre populatie - tip Servito - sau spre furnizorii de utilitati - tip Managementul Parcului de Contoare", spune Martha Sas.
Contor Zenner a incheiat 2004 cu o cifra de afaceri de 14,5 milioane de euro, iar perspectivele sunt de crestere. "Tinta noastra este sa devenim un producator global pe piata contoarelor: in 2004, am ajuns la un numar de opt filiale in Balcani. Dar din acest an, ne-am extins pe piata din Franta si am infiintat centrul de la Bruxelles pentru coordonarea activitatii comerciale din Europa de Vest", arata reprezentantul Contor Zenner Romania.
Din acest an, compania s-a desprins de grupul Zenner, actionarul majoritar ramanand tot o firma germana. Devenita independenta, firma aradeana are acum posibilitatea sa se extinda si pe piete vestice, exploatandu-si atuul dat de costurile mai mici de productie. Pentru diversificarea productiei au fost incheiate acorduri de parteneriat cu alti producatori de calibru. Astfel, anul trecut a fost infiintata o societate mixta cu firma italiana Tiemme Raccorderie (robinetarie industriala), iar din ianuarie 2005, in zona libera a aparut un al doilea centru de productie, rezultat din parteneriatul cu slovenii de la Iskraemeco Kranj (locul 4 mondial in productia de contoare electrice). Interesant este ca slovenii s-au hotarat sa-si mute o parte din productie in Romania, aici urmand sa se produca 250.000 de contoare electrice monofazate pe an, pentru intreaga piata europeana.
De numele Contor Zenner Romania (treptat, brandul va fi inlocuit) se leaga si aparitia in Arad, pana in 2006, a unui centru european de afaceri, consultanta si strategie - Waterhouse, o constructie de birouri de clasa A international, cu un look futurist.
Estul descopera constructiile din Vest
Pentru aradeni, ICIM este un nume bine cunoscut: de el sunt legate reabilitarea de la fundatie a strazii principale a orasului, constructia Catedralei Ortodoxe sau campionatul de baschet feminin.
Grupul ICIM este astazi un mic conglomerat local, care cuprinde firma de constructii, furnizor de echipamente pentru infrastructura feroviara, tipografie si echipa de baschet. La inceput au fost constructiile. in 1992, fostul santier de lucru din Arad al antreprizei de constructii Brasov se privatiza prin MEBO. in 12 ani, cifra de afaceri crestea de la un milion de dolari la peste 24 de milioane, iar numarul de angajati ajungea de la 100 de 1.100. Deja se poate vorbi despre ICIM ca una dintre cele mai mari firme de constructii din vestul tarii, angajata in lucrari de anvergura, fie ca e vorba de hale industriale, constructii civile, constructii feroviare, canalizari, racordare cladiri, reabilitari de drumuri.
Compania este cunoscuta si dincolo de zona Aradului, in special de muncitori din estul tarii. "Suntem nevoiti ca, in cazul unor lucrari mai mari, sa mai suplimentam efectivele si atunci angajam, peste cei 1.100 de angajati cu carte de munca, si muncitori din restul tarii, in special din Moldova", spune Bogdan Faur, asistentul directorului general. El spune ca salariile au fost majorate in mai multe randuri, pentru a putea incetini exodul de muncitori calificati in strainatate.
Si in constructii dezvoltarea inseamna investitii. "Compania a investit peste un milion de dolari in fiecare an", arata Bogdan Faur. Baza de transport a depasit 100 de utilaje grele, iar in zona libera Curtici a fost amplasata o baza pentru productie betoane, mortare, prefabricate din beton armat, armaturi din otel-beton, constructii si confectii metalice, tamplarie din lemn si aluminiu.
De asemenea, firma poseda un laborator certificat pentru verificarea calitatii betonului.
Actionarul majoritar, Ioan Faur, fostul inginer-sef al ICIM, merge insa pe cartea dezvoltarii prin diversificare. Achizitioneaza Spiact Arad, furnizor de echipamente de automatizare pentru infrastructura feroviara, tipografia Gutenberg si incepe sponsorizarea echipei locale de baschet.
Marea provocare
2007 ar putea fi considerat pentru Romania ca fiind anul sau de gratie. Si acest lucru se datoreaza nu neaparat integrarii in UE (integrare ce ar putea fi amanata pentru 2008), ci mai ales faptului ca in Romania se va afla una dintre cele doua capitale culturale europene ale anului.
Sibiul va detine in 2007, alaturi de Luxemburg, onoranta titulatura de capitala culturala europeana, fiind primul oras din Europa Centrala si de Est care se poate mandri cu acest lucru. Alaturarea unui oras si a unui stat (caci de aceasta data este vorba nu de orasul Luxemburg, ci de intregul Ducat al Luxemburgului) nu este intamplatoare, cum ar putea sa para la prima vedere, legatura facandu-se prin sasii care, plecand din zona Luxemburgului spre est, la invitatia regilor Ungariei, s-au stabilit intr-un final si la Sibiu.
Si desi ar fi poate interesant sa continuam sa vorbim despre cum a fost posibila desemnarea Sibiului ca si capitala culturala europeana, cred ca si mai interesant ar fi de vazut care sunt oportunitatile economice ale unui astfel de eveniment. Desi o parte din lucrarile necesare pregatirii orasului pentru 2007 au demarat (vezi, de exemplu, refacerea Pietei Mari a Sibiului astfel incat ea sa arate precum in evul mediu), vestea cea mai buna este aceea ca mai sunt foarte multe lucruri de facut.
"Nu stiu cum vom finanta lucrarile necesare pregatirii Sibiului pentru 2007", isi incepea primarul Klaus Johannis discursul tinut in urma cu doua saptamani, in cadrul "Conferintelor Banii Nostri", care isi alesesera de data aceasta ca locatie urbea de pe malul Cibinului. Imediat dupa aceasta insa, pentru a-si linisti auditoriul, uimit in fata unei asemenea declaratii, domnul Klaus Johannis adauga ca "va putea oferi exclusivitate pe anumite domenii pentru firmele care vor finanta proiectele de mare anvergura".
Nici firmele mici nu vor fi uitate la "impartirea tortului", ele putand castiga notorietate in cazul in care vor sponsoriza anumite evenimente de mai mica amploare (colocvii, spectacole etc.).
Turismul si constructiile vor fi probabil marile castigatoare ale evenimentului care va "inghiti" cu siguranta cateva zeci de milioane de euro. Interesul pentru orasul transilvan, in perspectiva faptului de a deveni pentru un an capitala culturala a Europei, a putut fi remarcat si in timpul Bursei Internationale de Turism de la Berlin, din acest an, cand doar in cele cinci zile ale targului berlinez (11-15 martie) info-desk-ul sibian a fost accesat de aproximativ 4.000 de vizitatori. La editiile viitoare, din 2006 si 2007, standul Sibiului va face parte din Hala Oraselor Culturale, pavilion special amenajat pentru promovarea cultural-turistica a oraselor nominalizate ca fiind capitale culturale europene.
In ceea ce priveste firmele de constructii, acestea vor putea sa acceseze proiecte de reabilitare a infrastructurii (drumuri, retele de transmisii de date, reabilitarea unor cladiri cu destinatie culturala sau de importanta istorica etc). O mare problema pentru Sibiu va fi reprezentata de posibilitatea (sau imposibilitatea) de a oferi cazare la cateva mii sau zeci de mii de turisti pe zi, ce vor dori sa viziteze orasul in 2007. Un aflux mare de turisti este benefic insa pentru comert, industria alimentara, industria foto, cea a tipariturilor, pentru mestesugurile traditionale, precum si pentru firmele din domeniul publicitatii si relatiilor publice.
O mare dezamagire legata de infrastructura este faptul ca desi Sibiul se afla pe traseul coridorului patru paneuropean, pana in 2007 el nu va putea beneficia de cai rutiere si feroviare moderne la acel moment pentru ca acestea nu au cum sa fie gata (nici macar nu au fost gasite finantarile necesare).
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
