In marile magazine din strainatate eticheta \"made in Romania\" se regaseste pe foarte multe articole vestimentare, insa, in majoritatea cazurilor, aceste produse sunt realizate regim de lohn. Printre beneficiarii contractelor de lohn se numara deopotriva retaileri si case de moda, nume cu rezonanta in industria modei: H&M, Zara, Levi Strauss, Morgan, United Colors of Benetton, Versace, Valentino, Paul Shark, Lacoste, Kenzo, Dolce & Gabbana si lista poate continua.
Din totalul exporturilor Romaniei, aproximativ 45% au fost exporturi realizate in sistem de lohn, iar dintre acestea peste 50% s-a desfasurat cu tarile membre UE, se mai arata in studiul CNP. Procentele sunt inca mari, insa ritmurile de crestere se situeaza pe un trend descendent, ceea ce ne face sa ne gandim la viitorul companiilor care au adoptat aceasta modalitate de productie.
"Acest tip de productie a evoluat mai mult in ultimii doi ani. Inainte lucram in sistem semilohn, care insa a virat spre tari mai ieftine unde costul/minut e mai mic si se gasesc accesorii si tesatura pe piata lor interna" este de parere Sorina Placinta, directorul Sorste SA. "Productia lohn va creste in urmatorii 2-3 ani", mai adauga aceasta. Sorste SA este firma romano-suedeza ce activeaza in industria confectiilor, infiintata in 1994. In prezent, 50% din productia de confectii se realizeaza in sistem lohn, incasarile generate de contractele lohn reprezentand 6% din cifra de afaceri a companiei, adica aproximativ 1,5 milioane de euro.
Industria confectiilor ramane domeniul predilect pentru adoptarea sistemului de lohn, deoarece nivelul de salarizare este scazut, iar retehnologizarea necesita investitii moderate din punct de vedere al beneficiarului.
Acest regim de productie ii atrage, in principal, pe micii intreprinzatori din industria usoara, care au facut o serie de investitii si doresc recuperarea lor in cel mai scurt timp posibil. Cu toate acestea, comenzile realizate in baza contractelor de lohn sunt afectate de sezonalitate si nu pot asigura o continuitate a productiei. Pe de alta parte, producatorului ii revine doar un mic procent din profit, care nu ii permite dezvoltarea afacerii, prin forte proprii, ramanand dependent de beneficiarii care ii aduc comenzi.
Aderarea la Uniunea Europeana ar putea insemna falimentul multor firme din industria usoara, sustin specialistii, datorita influentei exercitate de un complex de factori: migratia fortei de munca, cresterea salariilor, aprecierea monedei nationale si intetirea concurentei pe plan mondial (China, India, Taiwan, Indonezia, Albania, Macedonia, Ucraina, Uzbekistan). Parerile sunt insa impartite, anumiti jucatori de pe piata considerand ca Romania se situeaza, in continuare, pe un teren propice dezvoltarii contractelor in lohn. Acestia sunt insa de parere ca, in viitor, investitiile straine bazate pe regimul de lohn se vor orienta catre alte industrii.
De fapt, in structura exporturilor bazate pe activitatea de lohn au intervenit niste modificari, in sensul micsorarii ponderii exportului industriei usoare de la 48,6% la 43,6%, in defavoarea industriei constructiilor de masini, conform aceluiasi studiu al CNP.
Specialistii sunt de parere ca o activitate economica bazata pe lohn nu creeaza un avantaj durabil economiei locale, desi prezinta cateva beneficii importante, precum transferul de tehnologie, cresterea nivelului de calificare a fortei de munca si a capacitatii manageriale, a competitivitatii, conectarea la standardele de calitate si control internationale, contributia aportului valutar rezultat la diminuarea deficitului comercial si de cont curent.
Locurile de munca create prin implementarea sistemului de lohn insa, sunt deosebit de precare, fiind supuse, in orice moment, riscului de a fi transferate intr-o alta tara, in care costurile cu forta de munca sunt inferioare.
Pentru a-si putea dezvolta afacerile, investitorii trebuie sa creeze si sa dezvolte branduri proprii, ceea ce necesita importante resurse de timp, dar si sa puna mai mult accent pe instruirea fortei de munca. Cativa intreprinzatori romani au mers chiar mai departe, revizuindu-si politica de personal si aducand muncitori din China.
Analiza in contextul globalizarii a productiei in sistem lohn, trebuie sa plece de la concretizarea sferei de cuprindere a operatiunilor de outsourcing. Acestea presupun scurtarea perioadei de timp pentru lansarea unui nou produs, optimizarea costurilor de productie, exploatarea rapida a resurselor necesare, accesul la forta de munca specializata.
Lohn-ul reprezinta un tip de contract international, practicat pe scara larga in tarile cu forta de munca ieftina, prin care un producator (executant) se obliga sa execute un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), pe baza documentatiei tehnice pusa la dispozitie de acesta, evident in schimbul unei remuneratii.
Schimbul comercial rezultat ca urmare a delocalizarii unor activitati productive din tarile dezvoltate reprezinta circa 40% din totalul comertului mondial.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
