Provocările emoționale și mintale nu țin cont de vârstă, statut social sau de funcția pe care cineva o are la locul de muncă. Deși discuțiile despre burnout și epuizare emoțională erau noțiuni mai des întâlnite în spațiul public în prima parte a pandemiei, interesul pare să fi scăzut treptat, deși fenomenul încă persistă în viețile angajaților și ale managerilor. Efectele izolării, orele multe petrecute în fața unui ecran și incertitudinile financiare și sociale din ultimii ani au lăsat urme adânci asupra sănătății emoționale și mintale. Toți știu că burnout-ul este real, deși a ajuns să devină, de fapt „elefantul din cameră”, spune Madi Rădulescu, coach, trainer și Managing Partner la MMM Consulting.

Fenomenul de burnout este real, însă în multe organizații este încă un `elefant în încăpere` despre care se știe, dar nu se vorbește, scăderea angajamentului oamenilor care de teama unor crize poate că nu-și mai părăsesc atât de ușor locul de muncă dar, nici nu mai depun eforturi considerabile, încă o mare lipsă în piața forței de muncă în privința competențelor disponibile, toate aceste duc la temeri legătură cu continuitatea afacerilor”, a explicat Madi Rădulescu, într-un dialog cu wall-street.ro.

Mai multe studii ne arată că traversăm deja a doua pandemie însă nu una de ordin sanitar, ci una a dezechilibrelor mintale și emoționale în rândul angajaților români. 70% dintre salariații participanți la studiul “Sănătatea mintală și emoțională în context profesional”, realizat de Mind Education, se declarau la finalul anului trecut epuizați sau sunt în prag de epuizare, în timp ce aproape 60% resimțeau stări accentuate de depresie sau erau expuși acestui risc. Mai mult decât atât, peste 60% se confruntă cu stări de anxietate, iar 1 din 3 respondenți se simte singur. Madi Rădulescu spune că asta se întâmplă pentru că în anii crizei sanitare, foarte multe companii au dat testul suprem al supraviețuirii, iar starea de alertă de la nivel mintal pe care au trebuit să o înfrunte a necesitat mai mult timp de recuperare. Revenirea, însă, nu a fost una deplină pentru că perspectiva unor noi crize nu face decât să genereze temeri suplimentare.

Munca hibrid obosește, dar nu omoară dorința noilor liderilor de a face lucrurile „altfel”

Cu excepția incertitudinilor pe care le poate provoca o eventuală criză economică, la care se adaugă în continuare și presiunea unui război aflat la graniță, în plină desfășurare, una dintre temerile actualilor lideri este și cea legată de gradul de oboseală. La aceasta contribuie și munca hibrid, un stil de lucru care deși nu mai este nou, necesită încă îmbunătățiri. După trei ani de nevoie de adaptare accelerată și schimbare a obiceiurilor tradiționale de muncă, încă sunt necesare eforturi care să susțină un stil de lucru echilibrat, spune Madi Rădulescu.

„Pare că ne-am obișnuit cu munca hibridă însă, acolo unde aceasta există mai sunt încă foarte multe eforturi de transformare a proceselor, în paralel cu activitățile curente. Asta cere învățare și obosește de multe ori”, completează specialistul.

Însă în ciuda unui context extern dinamic ce necesită permanent noi abilități și care obosește, noua generație de lideri vine cu o dorință mai mare de a face lucrurile „altfel” și de a ușura munca tuturor cu ajutorul tehnologiei. O bună parte din generația Millennials a început deja să ocupe poziții de conducere, iar cei care urmează să facă tranziția către leadership vin cu energie, și cu ambiții mari.

Liderii care au astăzi între 35 și 45 ani aduc energii extraordinare și dorința de a face lucrurile altfel și de a se folosi în mod real de tehnologie pentru a ușura munca lor și munca oamenilor. Sunt oameni care vin cu energie și cu ambiție, care sunt mult mai conștienți emoțional și social, care își doresc un altfel de leadership și altfel de relații la locul de muncă: mult mai informale, cu o exprimare mai directă, fără atât de multă politică organizațională.

Madi Rădulescu, Managing Partner la MMM Consulting (foto)

Madi Radulescu

Noua generație de lideri mai are, însă, de lucrat pentru a reduce din „convingerile limitative” generate de lipsa de experiență în business și chiar și în viață. Ei conviețuiesc însă, în piața muncii cu liderii mai mari decât ei și anume cei din Baby Boomers (persoane născute între 1945-1964) și Generaţia X (persoane născute între 1965 – 1980) care împreună toți relaționează cu cea mai tânără generație intrată în câmpul muncii: Generația Z (persoane născute între 1995-2010).

„Cel puțin în organizațiile cu care eu lucrez, se depun eforturi consecvente pentru a crea punți între diverse generații prin diverse programe de integrare a generației tinere și diverse prezentări și dezbateri cu cei care depășesc 45 - 50 de ani, în legătură cu noile valori și stil de lucru, de viață pe care îl aduce tânăra generație. În condițiile în care trebuie să ne adaptăm din mers, este firesc să apară tensiuni și disconfort însă, perspectiva faptului că diferite generații se pot sprijini în mod real în noul mod de lucru și în noul tip de organizație într-o perpetuă tranziție a devenit evidentă”, a mai precizat Madi Rădulescu.

La nivel de relaționare între generațiile prezente în piața muncii, Madi Rădulescu spune că principala provocare pe care o vede este existența unor judecăți de valoare și a unor preconcepții care îngreunează înțelegerea reciprocă și acceptarea diversității pe care o aduce diferența de generații.

Eșecul în mediul românesc de business. Cine se teme mai mult?

După generații precum X și Millennials crescute în spiritul perfecționismului, frica și teama de eșec au ajuns să joace un rol dominant în viețile noastre, fiind o frână în calea inovării, a progresului și a construirii unor relații echilibrate. În 2021, România s-a poziționat pe primele locuri în din Europa la capitolul frica de eșec, potrivit datelor furnizate de Global Entrepreneurship Monitor. Deși eșecul este parte din noi încă de când ne naștem, modul în care ne raportăm la el poate părea diferit dacă ne uităm la fiecare generație în parte.

Genrația Z și Alpha, cea care acum este încă la adolescență, vor avea o altă atitudine față de eroare și eșec și asta nu numai că le va face viața mai ușoară, dar le va permite să genereze progres, să se folosească de perspective multiple și de diversitate mult mai ușor decât noi.

Madi Rădulescu, Managing Partner la MMM Consulting

Și femeile și bărbații văd diferit eșecul, prin prisma educației primite în familie și la școală. Bărbaților li se permite mai puțin să greșească, în timp ce societatea este mai condescendentă cu femeile în cazul în care acestea au un eșec sau greșesc, spune Madi Rădulescu.

„Cred că femeilor le este mai ușor să treacă peste eșec și să meargă mai departe fără resentimente, însă nu aș face o generalizare. Sunt foarte femei cu o mentalitate care nu permite eșecul și sunt extrem de competitive, la fel cum sunt foarte mulți bărbați pentru care modul de lucru pe principiul `încercare – eroare` ne este foarte drag și face parte din filozofia lor de muncă și de viață”, spune Madi Rădulescu, din perspectiva celor 30 de ani de experiență de lucru cu leaderii.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri