După anii de pandemie, un război la graniță, o majorare aproape constantă a prețurilor la bunuri și servicii și cu facturi mai mari la iarnă care bat la ușă. De multe ori luăm cu noi problemele și neliniștile și la locul de muncă, indiferent că acesta s-a mutat parțial la birou sau a rămas complet de acasă. Dacă ne raportăm la angajatori, nu toți au reușit să țină pasul și să integreze în culturile lor organizaționale programe de suport psihologic pentru echipele lor, motiv pentru care studiile arată că angajații care au muncă de birou sunt mai epuizați ca niciodată.
„În continuare, există o pondere mare de angajați aflați în burnout. Trăim un ritm atât de dinamic, că nu mai avem timp să reflectăm, să evaluăm unde suntem și să luăm măsuri. Studiile arată că angajații care au muncă de birou sunt mai epuizați ca niciodată. 40% dintre aceștia experimentează burnout, conform unui studiu realizat de către Future Forum și publicat în februarie 2023”, explică Adriana Gontariu, psiholog și General Manager Addezia, companie care oferă servicii de sănătate mentală și emoțională dedicate segmentului corporate.
Burnout-ul este sindromul care apare ca un răspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali, în mod special, de la locul de muncă. Deși atenția noastră se îndreaptă mai puțin asupra acestuia comparativ cu perioada de pandemie, fenomenul încă persistă în piața muncii. Interesant este că o stare de burnout netratată poate duce la o erodare a implicării, a energiei și a încrederii de sine pe termen mai lung.
Citeste si:
Opusul burnout-ului este boreout, adică sindromul plictiselii care la locul de muncă îi afectează pe cei care nu se simt suficient de implicați și care devin plictisiți sau dezinteresați. Deși, la prima vedere pare complet inofensiv să te simți așa, combinația de muncă puțină și lipsă de implicare generează la un anumit punct frustrări.
Citeste si:
Nu putem afirma că unul dintre fenomene este mai des întâlnit în acest moment decât celălalt, însă putem spune că fiecare companie are responsabilitatea de a asigura un context potrivit angajaților, de a evalua activitatea lor și de a-i plasa pe pozițiile potrivite și în acord cu abilitățile lor. Totodată, intră tot în responsabilitatea companiei să creeze un mediu sigur din punct de vedere psihologic, în care angajații pot veni și își pot exprima îngrijorările legate de munca lor, fie că este prea multă muncă, existând riscul de burnout, fie este prea puțină sau puțin interesantă - risc de boreout.
Adriana Gontariu, psiholog și General Manager Addezia (foto)
„E nevoie de o schimbare culturală”
Anxietatea și depresia se numără în prezent printre cele mai des întâlnite provocări ale angajaților. Acestea două afectează atenția, capacitatea de procesare a informațiilor, precum și abilitatea de a lua decizii, aspecte ce au un impact direct asupra performanței, implicării și a dorinței de a face lucruri, ne-a explicat Diana Vasile, cofondator Addezia și unul dintre cei mai importanți specialiști în psihotraumatologie din România. Acesta este și motivul pentru care sănătatea mentală trebuie să fie și o prioritate de business și nu doar o chestiune de ordin declarativ, care la finalul zilei să dea bine într-un raport de final de an.
„E nevoie de o schimbare culturală aici. Responsabilitatea revine fiecărui angajat, dar pornește de la cei de care companiile și angajații depind cel mai mult: CEO-ul și echipa de leadership. Aceștia sunt cei care pot da tonul prin felul în care se comportă, prin ce comunică (de exemplu, poate situații când le-a fost mai greu, când au experimentat ei înșiși anxietate sau burnout, când au fost poate copleșiți de multe sarcini ), și prin ceea ce definesc ca fiind acceptabil în companie”, explică Diana Vasile care este și președintele Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT).
Citeste si:
Datele de la Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză (CIPRA) arată că peste jumătate dintre români muncesc prea mult și își neglijează familiile. Pentru aceștia, lipsa timpului personal devine un factor important de stres, care afectează productivitatea și relația cu cei apropiați.
Citeste si:
Cea mai mare parte a angajatorilor investesc în sănătatea fizică a angajaților lor, iar o parte dintre aceștia au făcut pași importanți și în a aborda sănătatea mentală și emoțională, oferind diverse beneficii și acces la servicii de suport. Din păcate, multe dintre acestea, calmează simptomul, nu rezolvă adevărata problemă, fiind un „remediu” pe termen scurt. Un mediu de lucru disfuncțional, care le produce angajaților stres psihologic, nu se poate schimba pentru că avem beneficii precum accesul la ore de yoga sau abonamente la sală.
Diana Vasile, confondator Addezia
Statisticile ne arată că numărul indivizilor care traversează provocări de ordin mintal și emoțional este în creștere. Organizația Mondială a Sănătății arăta, în 2021, că 15% dintre adulții apți de muncă au o afecțiune asociată sănătății mintale. Mai mult, conform unui studiu McKinsey, aproape 60% dintre angajați susțin că s-au confruntat cu o provocare la nivel emoțional de-a lungul vieții. Cifra este confirmată și de studiul Asociației Psihologilor din America, conform căreia 59% dintre angajați afirmă că stresul de la locul de muncă are un efect negativ asupra sănătății lor mentale. Angajații suprasolicitați sunt mai predispuși la stres, nemulțumire și implicare redusă, ceea ce duce la scăderea moralului și la creșterea fluctuației de personal.
Citeste si:
Sănătatea angajaților „o putem trata chiar și cu bugete limitate”
Companiile mici sau medii care nu fac parte din lanțul de mutinaționale internațional cu renume și istorie îndelungată nu au (întotdeauna) bugete pentru programe de wellbeing dedicate angajaților. Însă este aceasta o scuză pentru ca managerii să nu se preocupe de sănătate mentală și emoțională a angajaților? Reprezentanții Addezia spun că sănătatea angajaților rămâne o prioritate de business, indiferent de mărimea sau puterea unei companii, pe care „o putem trata chiar și cu bugete limitate”.
„Care este bugetul de care avem nevoie pentru a ne pune întrebările: `Cum avem grijă unii de ceilalți la locul de muncă? Cum ne comportăm unii cu ceilalți? Ce facem când unul dintre angajați are dificultăți?` Chiar și în companiile mici, managementul poate implementa acțiuni care previn și îmbunătățesc sănătatea psihologică. O putem face de la a ne asigura că există un echilibru între viața personală și cea profesională, că angajații au posibilitatea să își iau concedii când au nevoie, că au suficiente pauze, că îi putem asculta astfel încât să le înțelegem nevoile și că facem acțiuni concrete pentru a le putea adresa, că avem comportamente și mesaje constructive și că nu avem manifestări umilitoare, respingătoare. Ne putem asigura că angajații simt că au control asupra muncii lor, că sunt instruiți și tratați echitabil”, explică Adriana Gontariu.
Citeste si:
Nevoile umane sunt aceleași, indiferent dacă ne raportăm la o companie cu zeci de mii de angajați sau o companie cu 10 oameni, mai spune specialistul. În mod firesc și natural, calitatea muncii unui angajat depinde starea de bine a acestuia. Într-un an în care angajații încă resimt crizele suprapuse din trecut, alături de creșterea prețurilor la alimente și la utilități, este important ca angajatorii să ofere un confort sporit la locul de muncă, mai ales atunci când nu au posibilitatea să crească salariile. Interesant este că un studiu de la HP Inc. arată că 83% dintre angajați sunt dispuși să câștige mai puțin cu condiția să fie mai fericiți la locul de muncă. Aceeași cercetare arată că relația oamenilor cu munca este într-un punct nevralgic, iar efectele sunt omniprezente.
„Vestea bună e că abilități precum empatia, comunicarea deschisă și eficientă, comportamentele necesare pentru a construi o relație de încredere cu angajații, pot fi învățate și exersate, de cele mai multe ori cu bugete absolut rezonabile”, completează Adriana Gontariu, de la Addezia, companie care oferă servicii de Siguranța psihologică și sănătatea mentală și emoțională la locul de muncă, prin workshop-uri, training-uri, intervenții specifice, dar și prin soluții de reducere a comportamentelor toxice care există în relațiile de la job sau de reducere a stigmei.
Addezia este fondată de Diana Vasile (președinte), Adriana Gontariu (general manager) și Adina Hellen Stanca, manager al ISTT și psihoterapeut.
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
