Grecia este in fata unui moment istoric, care poate schimba pentru totdeauna lumea europeana asa cum o stim noi astazi. Alegerile de duminica pot aduce la putere fortele radicale care sustin parasirea zonei euro. wall-street.ro a provocat la o discutie o serie de analisti si economisti despre cel mai fierbinte subiect al verii. Cum ne influenteaza tensiunile din Grecia?
Wall-Street.ro organizeaza constant intalniri cu cei mai importanti oameni din industrii-cheie, intr-un efort asumat de sprijinire a pietelor, a educarii clientilor si a cresterii transparentei.
Textul, pe scurt:
- Grecia, indiferent de ce se va intampla la alegerile de duminica, nu se va linisti niciodata
- Populatia si firmele din Grecia voteaza lunar cand isi platesc taxele
- O depreciere monetara are ceva magic: elimina ineficientele, este ca un purgatoriu
- Fragilitatea economiei romanesti face ca leul sa ramana inca foarte vulnerabil la depreciere
- Nivelul de curs considerat de BNR si nu numai suportabil este undeva pe la 4,6 lei/euro
- Solutia pentru a iesi din aceasta insolvabilitate rezonabil este sa ai un loc de munca
- Deponentii bancari sunt principalii candidati la sustinerea deficitului bugetar
- 2012 nu va fi un an de crestere pe partea de creditare, ci de stagnare
- Rata dobanzii de politica monetara va avea un prim pas in directia majorarii
- In acest moment exista o concurenta la nivelul sistemului bancar pentru atragerea clientilor din sectorul corporatist
Ziua 0 pentru Grecia. Alegerile de Duminica pot schimba lumea asa cum o stim astazi.
Adrian Mitroi (foto): Grecia are mult mai putin de castigat daca ramane in Uniunea Monetara, la fel si zona euro. Intr-o economie a secolului 21, extrem de competitiva si neinduratoare, acest construct numit Uniunea Europeana este disfunctional, iar aceasta disfunctionalitate nu poate fi prelungita. Solutiile usoare, temporare, nu sunt solutii care rezista in fata pietelor, care sunt chemate sa umple golurile de capital.Nu mai sunt bani nici acum si nici in viitor pentru un nivel de trai semnificativ mai mare decat valoarea economica adaugata. Evident ca un politician nu va putea sa spuna niciodata ca nivelul de trai este decorelat de valoarea economica adaugata si trebuie transferat inexorabil catre alte natiuni, mai agile, mai eficiente, mai chivernisite si care lucreaza mai bine.
Oricum am intoarce-o, Grecia, indiferent de ce se va intampla la alegerile de duminica, nu se va linisti nicodata. Hipertensiunea dobanzilor va ramane pe Spania pe Portugalia. Vom vedea dobanzi mult mai mari decat cresterea economica naturala pe un ciclu economic si deficite in crestere, dar si reinterpretarea austeritatii.
Noi am inteles in Europa ca austeritatea inseamna pribegie financiara, dar austeritatea inseamna de fapt sa traiesti in interiorul anvelopei valorii economice adaugate. Altfel, este un singur vot pe care il face si doamna Merkel si Europa in momentul asta: intre noi si copii nostri. Si votul este preponderent pentru sarcina financiara a copiilor nostri. Este un tradeoff pe care il facem pentru ca noi suntem votanti, dar copiii nostri deocamdata nu sunt votanti si este mult mai usor sa punem pe umerii lor greseli majore de pilotaj economic.
Aurelian Dochia: Semnalele care au venit in ultima vreme din Grecia par sa fie incurajatoare pentru ca, pe de-o parte, populatia si-a dat seama ca exista riscuri mari si daca iese din zona euro si, pe de alta parte, si-a dat seama ca promisiunile pe care le face partidul de extrema stanga nu au fundamentare, el nu are de fapt un program economic. Asa cum am vazut in ultima vreme, intentiile de vot par sa se deplaseze putin in favoarea partidelor traditionale si asta insamna ca duminica exista o sansa ca votul sa fie pentru Europa.
Exista totusi un semn de intrebare legat de un val de respingere a programului de austeritate, nu numai in Grecia, dar si Spania si Italia au inceput sa se foloseasca de aceasta miscare creata de Francois Hollande pentru a-si pleda propria cauza si pentru a santaja putin Europa si UE, spunand ca nu duce la nimic bun calea pe care am mers pana acum, sa terminam cu masurile de austeritate si sa fim mai intelegatori. Chiar suta de milioane de euro pe care a primit-o Spania fara conditionalitati da curaj acestei orientari.
Cred ca in cazul in care unul dintre partidele traditionale va castiga alegerile duminica, atunci Grecia va continua sa ramana in zona euro si va face in continuare eforturi sa urmeze planul propus, desi va incerca sa isi renegocieze conditionalitatile. Asta nu inseamna o solutie definitiva, ci inseamna iarasi o solutie pe termen mediu, pentru ca pe termen mai lung sunt multe lucruri care se pot intampla in Europa si care pot sa deraieze acest proces de stabilizare.
Vlad Muscalu: Opinia ING este ca probabil votul acesta va merge in directia celor 2 mari partide traditionale, desi este destul de greu si pentru aceste formatiuni sa obtina suficiente voturi cat sa formeze o alianta de guvernare.
Acest scenariu ar trebui sa treaca pietele financiare si Europa de acest hop, dar departe de a fi singurul. Sunt multe semne de ingrijorare, deoarece Grecia este o tara care a pierdut aproximativ 25% din momentul in care avea PIB-ul la nivelul maxim si incearca sa isi ajusteze acum deficitul bugetar, intr-un moment in care tara este departe de ceea ce se numeste crestere.
Sunt semne ingrijoratoare si la nivelul incasarilor bugetare, care sunt in scadere fata de anul precedent, iar aceasta arata ca in acest week-end va fi un vot, dar practic populatia si firmele voteaza lunar cand isi platesc taxele.
Gabriel Cretu: Eu cred ca Europa este croita prost si acum a inceput sa crape prin punctele esentiale. In primul rand, suntem o singura entitate, dar fiecare face ce vrea.
Scopul UE este sa contrabalanseze marile puteri mondiale, pentru ca fiecare de unul singur nu poate sa reziste in acest climat de hipercompetitivitate. Tarile cu sistem federal sunt monocefalice. Spre exemplu, statele americane au independenta, dar nu foarte mare in ceeea ce priveste politicile fiscale si cele monetare.
Eu daca as fi grec as vota cu cine m-a facut sa traiesc mai bine decat imi permiteam, in speranta ca se va intampla inca o data lucrul asta.
Grecia nu este o tara saraca. Ne uitam la saracii greci, dar banii care sunt acolo, de la armatori la marii industriasi ai tarii, ar fi de ajuns sa plateasca o parte din supraconsumul asta.
In modelul capitalist, la un moment dat acumularea de capital este contraproductiva, pentru ca blocheaza statul si ajungi ca o mana de oameni sa dicteze nu in folosul statului, ci in folosul lor atunci cand sunt foarte puternici.
Cursul stabil este un fetis romanesc contraproductiv
Adrian Mitroi: Fixatia romaneasca pe curs este unul dintre fetisurile nenecesare si contraproductive. Mai important este cursul euro fata de dolar.Supapa de presiune probabil ca este cursul euro si argumentatia mea este ca moneda europeana este semnificativ supraapreciata. Euro este absolut necesar sa se deprecieze, pentru ca este important ca Europa sa mai exporte recesiune.
Si chiar daca noi ramanem la un curs rezonabil, eu cred ca mai degraba canalul important de transmisie este dolarul, pentru ca relatia asta este importanta mai ales pe energie, materii prime si importul de inflatie.
Cred ca, avand in vedere impactul si fixatia noastra pentru curs, banca centrala va avea grija cursului si doar secundar cea a dobanzilor si inflatiei. Mie imi plac mai mult celelalte doua. Cred ca daca inflatia va ramane sub 3% la sfarsitul anului va fi cel mai mare castig al nostru.
Cred ca solutia va fi ca euro sa se reaseze pe motive fundamentale, pentru ca este prea scump, si chiar daca cursul leu/euro va ramane la 4,46 lei/euro, un euro care se duce spre 1,1 in relatie cu dolarul, inseamna de fapt un alt curs. Cursul relevant este un cos de valute, in care euro cred ca are o pondere de 65%.
In concluzie, la nivel mental este important pentru publicul romanesc sa stam intr-un curs cu "patru". Dobanzile mi-ar placea sa fie sub trei procente, inflatia la fel.
Nici nu indraznesc sa ma gandesc la un curs semnificativ mai mare. Probabil ca pentru o parte a populatiei ar fi bun si mai ales pentru partea populatiei care ne-ar aduce crestere economica. O depreciere monetara ajuta putin exporturile si acest fetis este tocit, aducand competitivitate doar monetara, nu reala, dar are ceva magic, elimina ineficientele, este ca un purgatoriu, pentru ca realoca sau mai amenajeaza distorsiunile alocarilor gresite de capital din economie.
Extragi capitalul alocat sau nu mai contnui investiti in afaceri nepotrivite pentru acest ciclu economic si il pui in alte entitati mai dinamice. Aceste entitati probabil ca ar folosi aceasta depreciere si ar vedea favorabil aceste disfunctionalitati.
Si va dau exemplul meu favorit: as vrea sa vad un mall sau un supermarket de produse agricole romanesti. Sa iti fie drag sa stii ca o rosie are gustul magic de rosie romaneasca. Suntem o tara cu asemenea potential, calitate, oameni, pamant, vreme si avem niste privilegii exceptionale. Dar noi consumam produsele agricole ale altora. Faptul ca mancam rosii de la altii in toate perioadele anului dovedeste ca o parte din economie ar zambi si s-ar acomoda mai bine la un curs depreciat.
Aurelian Dochia (foto): In ceea ce priveste cursul, eu cred ca exista 3 factori fundamentali care influenteaza miscarea leului.Primul tine de fundamentele economiei romanesti. In aceasta privinta, stim ca avem inca o crestere economica anemica. Toate miscarile politice care se petrec in prezent par sa indice o corectie in materie de politica economica, care ar putea sa tulbure apele, totul intr-un context european care ramane foarte incert.
Deci, din punct de vedere al fundamentelor economice, eu nu cred ca exista motive de mare optimism, in sensul ca leul sa fie pe o tendinta de apreciere sau chiar de stabilizare. Parerea mea este ca fragilitatea economiei romanesti face ca leul sa ramana inca foarte vulnerabil la depreciere.
In al doilea rand, un alt factor care influenteaza cursul este sentimentul pietelor. Pietele financiare, mai ales cele europene, sunt acum foarte nervoase si exista asa numita fuga catre activele cu risc redus. Germania poate sa ia bani din piata fara sa plateasca niciun fel de dobanda, in timp ce tarile periferice, precum Romania, sunt in lipsa de finantare. Aceasta tendinta, atata timp cat situatia din Europa ramane tulbure, va persista.
Si este un al treilea factor, politica Bancii Nationale. Este clar ca BNR va incerca sa pastreze miscarea leului sub control, dar dupa parerea mea pe termen lung banca centrala nu poate sa isi cheltuiasca rezervele pentru a apara moneda nationala.
Asa ca, daca ceilalti factori continua sa isi faca simtita prezenta, in sensul unei presiuni de depreciere, cea mai buna politica pentru Banca Nationala este sa incerce sa evite miscari bruste, dar nu sa lupte impotriva pietei, pentru ca este o pierdere de bani.
Asa cum s-a vazut de repetate ori in istorie, sa lupti impotriva pietelor inseamna sa iti irosesti rezervele si sa nu ai niciun rezultat.
Vlad Muscalu: Parerea noastra este ca sunt anumite presiuni, dar nu neaparat din zona unor iesiri de capital, pentru ca detinerile nerezidentilor pe Bursa sunt destul de reduse si nu ar avea un impact semnificativ. La nivelul balantei comerciale cred ca este cam aceeasi dinamica ca anul trecut. Ramane dupa parerea noastra doar capitalul speculativ.
Este ingrijorarea ca situatia din Grecia s-ar putea deteriora. Suntem una dintre cele 3 tari din zona cu un sistem bancar destul de dependent de acesta economie, iar riscurile sunt semnificative mai ales ca nu suntem oricum o economie deosebit de stabila. Comunitatea speculativa pare sa determine mai degraba miscarea recenta.
Pe termen mai scurt, noi acordam o atentie destul de mare si CDS-urilor, chiar mai mare dupa emisiunea in dolari de la inceputul anului. Iar aici, Romania a avut o performanta mai slaba decat a tarilor din regiune, desi situatia pe dinamica monedelor este exact opusa.
Judecand dupa acest etalon, se pare ca leul este mai apreciat decat ar fi fost firesc sa fie. Judecand dupa faptul ca vedem interventii valutare regulate, sau cel putin asta intelegem noi din citirea datelor privind rezervele valutare, credem ca este ceva mai stabil decat ar trebui sa fie.
Noi am sugerat un nivel in zona 4,6 lei/euro. Ideea noastra este ca tensiunile din piete vor continua, nu avem in scenariul de baza al grupului o iesire a Greciei din zona euro anul acesta sau in urmatorii ani, ci doar o continuare a situatiei tensionate, care va fi totusi suficienta ca sa vedem un curs sub presiune.
Gabriel Cretu: Nu stiu de ce am impresia ca la noi totul se decide la nivel politic, mai degraba decat in piata. Iar jucatul cu “5-ul” este un joc de genul “Vedeti cat de rau ar putea sa fie? Multumiti-va cu 4,6 lei/euro ca este bine", ca socul sa nu fie foarte mare. Vorbim de un soc, avand in vedere ca majoritatea creditelor populatiei sunt in euro si franci elvetieni. Evident ca o depreciere a leului va rani si asa o populatie destul de ranita.
Oamenii au luat credite la 1,9 lei pe franc elvetian si acum este 3,7 lei/franc. Iar la un grad de indatorare atunci de 60%, acum avem clienti care au ratele mai mari decat veniturile casei.
Exemplul lui Vasilescu cu rata de 300 de euro, ca aceasta depreciere nu este mare lucru, arata ca in laboratoare exista aceasta simulare. Personal, eu cred ca acest exemplu da de inteles ca nivelul de curs considerat de BNR si nu numai suportabil este undeva pe la 4,6 lei/euro.
Adrian Mitroi: La nivel de bilant, un individ sau o corporatie pot fi in insolvabilitate, cum sunt in prezent, dramatic, cele mai multe persoane, adica sa datorezi mult mai mult decat activele tale. Cand ai active reale depreciate la 50% este rau. Cand ai active financiare a caror valoare prezenta este afectata de o rata de devalorizare mai mica, este in regula. O economie romaneasca care este bazata eminamente pe active reale, imobiliare, a luat din plin ciclul economic. Activele financiare se coreleaza cu situatia economica. Insa, tu datorezi aceeasi suma, desi nu stii cu ce sa actualizezi pasivele tale in urmatorii 25 de ani.
Acesta este bilantul tau, ca esti Grecia sau alta tara. Solutia pentru a iesi din aceasta insolvabilitate rezonabil este sa ai un loc de munca. Politicile macro trebuie sa se subsumeze la un singur lucru: mentinerea locurilor de munca. Iti trebuie politici macroeconomice care, macar, mentin locurile de munca, daca nu creeaza altele. Masurile de inasprire fiscala sunt extrem de contraproductive, joburile trebuie mentinute cu orice pret. Daca poti sa tii oamenii la job, daca ai o inflatie cat de cat sub control cu dobanzile si corelatia care este, alaturi de cursul de schimb, probabil ca ai ingredientele de a ramane pe linia de plutire.
Gabriel Cretu: Stabilitatea locului de munca este pentru prima oara vazuta la adevarata ei valoare in Romania postdecembrista. Ma uit si in comportamentul clientilor si al bancilor, ca aceasta directie a devenit tot mai importanta. Insa nu reprezinta o masura de dezvoltare pe termen lung. Am ajuns sa fim incremeniti in joburi, dar obiectivul este ca locurile de munca sa nu scada. Speram ca suntem intr-un nou inceput si asta inseamna ca peste 3-4 ani o sa fie mai bine. Ca sa fie mai bine atunci inseamna ca trebuie sa existi peste 3-4 ani si trebuie sa treci peste hopul din prezent.
Adrian Mitroi: Si obligatoriu sa te muti de la 3 camere la 2 camere. Trebuie sa reducem acest decalaj pentru a putea rezista.
Gabriel Cretu: Se intampla deja acest lucru si exista o presiune enorma pe 2 camere, ceea ce inseamna ca romanii au inceput sa-si calibreze statutul.
Adrian Mitroi: Tot discursul economic in Romania se refera la debitor, care este eminamente in euro. Mai exista cineva aproape la fel de important: creditorul. Si nu ma refer la banca, ci la deponent, care are presiune pe ratele lui reale, care are si el o dilema, dar invers, euro-leu si care este in amontele ciclului economic. Omul care economiseste isi construieste viitoarea lui capacitate de crestere economica pe partea cealalta a bilantului. Ai nevoie de oameni cu economii, cu capacitati de asumare de capital si de punere a lui la risc. Daca acestia nu mai primesc mai nimic la risc sau ceva negativ atunci ai o mare dilema. Deponentii bancari sunt principalii candidati la sustinerea deficitului bugetar. Concluzia este ca in economie cursul are o fata pentru unii si o alta pentru altii.
Cum va evolua creditarea. Mai pot scadea dobanzile?
Gabriel Cretu: Toata piata a implementat noile norme si atunci creditele de nevoi personale cu ipoteca a fost franat foarte mult, acestea fiind motorul creditarii in 2011. Astfel, a fost afectat exact motorul creditarii. Creditul de nevoi cu ipoteca a fost foarte rar luat ca si imprumut de consum. Cine ia 20.000 de euro credit nu ii contracteaza pentru a-si lua masina. Foarte putini si-au amanetat casa pentru a-si lua masina. Creditul de nevoi personale cu ipoteca era pentru dezvoltare – sa termini o casa, sa-ti ajuti familia, insa conditiile impuse de BNR au restrictionat prea mult acest tip de imprumut. Mi se pare ca nu sunt luate in calcul toate consecintele si s-au nascut niste monstri.
De exemplu, au aparut clienti captivi. Clienti care au 12% dobanda la un credit in euro si, conform noilor norme, ai un grad de indatorare maxim pe care il poti refinanta. Insa acest grad este acum la 90% si tu nu poti sa-l duci in 60% pentru ca nu te mai lasa noile norme. Astfel, trebuie sa duci gradul de indatorare in 40%, ceea ce inseamna sa scazi rata la un sfert, iar acest lucru nu este posibil. De la 12% ai putea sa duci clientul in 7%, ai putea sa-l ajuti foarte mult, el este intr-o situatie disperata, dar este captiv. Din pacate, nu o sa vedem prea multe generozitate din partea bancilor.
Am vazut foarte multi clienti cu dobanda de 11% la euro, desi in prezent dobanzile sunt mai mici. Nu poti sa schimbi pretul pe tot portofoliul pentru ca astfel afectezi profitabilitatea. Nu cred ca aceasta a fost intentia BNR, dar trebuia luat in considerare si acest lucru. Cred ca 2012 nu va fi un an de crestere pe partea de creditare, ci de stagnare. Creditul de consum a inflorit, toti marii actori bancari ofera acest produs. In cazul unor banci se inregistreaza chiar cresteri de doua cifre.
Vlad Muscalu (foto): Daca pana acum cateva luni majoritatea ratelor de dobanda (Robor – n.r.) erau in jurul nivelului de 3%, acum deja au ajuns la 5%. Perspectiva noastra pentru creditare, desenata la inceputul anului, era sa vedem o incetinire unde la 6% in 2012, de la nivelul de 6,6% inregistrat in 2011. Dintre toate prognozele noastre cred ca aceasta are riscul cel mai mare de a fi prea optimista. Daca ne uitam la cum a evoluat creditarea pana in prezent vedem un avans de 9%, insa daca eliminam influenta cursului de schimb ajungem la un nivel de 4,5%. Perspectivele sunt sa se inrautateasca situatia pe termen scurt. Daca ne uitam la euro, vom vedea de la BCE niste masuri de relaxare monetara in urmatoarele luni, dar nu stiu daca acestea vor influenta Romania, avand in vedere ca CDS-ul este ridicat. In ceea ce priveste leul, interventiile din ultima vreme au afectat serios lichiditatea. Banii pe care ii iau zilnic bancile de la BNR sunt la cel mai mare nivel exceptand perioada sfarsit 2008-inceput 2009. Aceasta este doar prima faza. Noi credem ca undeva in a doua jumatate a anului inflatia va creste semnificativ si odata cu aceasta vom vedea ratele de dobanda pentru scadente mai lungi in crestere. Cred ca rata dobanzii de politica monetara va avea un prim pas in directia majorarii. Aurelian Dochia: In legatura cu creditele se face o mare discutie si exista multe sperante ca vom asistata la o revenire a creditarii, nu doar in Romania, ci in intreaga lume. Pe plan local, daca urmarim datele privind evolutia creditarii, vedem o prabusire in 2009-2010, dar scaderea creditarii a fost proportional mai mica decat contractia economica pe care am avut-o si a fost practic diferentiata: foarte mare in ceea ce priveste populatia si mult mai mica pe segmentul companiilor.
Si revenirea din aceasta cadere a fost diferentiata, mai repede pentru firme si mai incet pentru gospodarii. Probabil ca aceasta tendinta va continua si ca semnele de revenire vor veni din partea companiilor. Bancile au invatat in aceasta perioada ca exista grade diferite de risc pentru creditarea firmelor. IMM-urile s-au dovedit mult mai riscante, insa companiile mari au dus-o destul de bine. In acest moment exista o concurenta pentru atragerea clientilor din sectorul corporatist. Pana la finele anului si probabil ca pana in 2013 lucrurile vor continua tot in aceste linii.
Adrian Mitroi: La un moment dat era o corelatie directa, 10% crestere in creditare aducea un avans economic de 1%. Corporatiile si-au redus marjele, au pus presiune pe costuri si apoi au inceput sa extraga capital din interior pentru a se finanta, decat sa ia credit. Motivul pentru care o firma isi ia credit astazi este ori pentru investitii, ori pentru capital circulant. Daca tu nu ai productivitate semnificativa inseamna nu ai nevoie de credit pentru a-ti creste afacerea.
Bancile au disponibilitate moderata pentru cresterea expunerii, focusul lor este pentru expunerea existenta si alimentarea ei cu capital. IMM-urile sunt foarte scumpe in capital, chiar daca sunt primele in ciclul economic care isi vor reveni. Creditarea pe corporate va fi stationara, iar pentru persoanele fizice vad ca este o surpriza. Eu stiam ca la moda este cardul de credit nu imprumutul de consum, dar ma bucur sa aud asa ceva. Totodata, bugetarii se asteapta la cresteri de salarii, astfel ca ei vor fi cei care vor lua credit. Pe angajatii din mediul privat exista o presiune, deci vor fi in asteptare. Cred ca in acest an vom avea o crestere a creditarii intre zero si 5%.
Ce sfaturi aveti pentru romani in acest mediu incert
Gabriel Cretu (foto): Este un an bun de achizitii, din punct de vedere al imobiliarelor. Nu cred ca preturile vor mai scadea, este nevoie de o dimensionare corecta a bugetului familiei. Pe de alta parte, am invatat lectia creditului responsabil. Dar acesta este si rolul consultantilor, de a spune clientilor care sunt riscurile de a alege un credit pe termen mediu si lung.Vlad Muscalu: Sunt foarte multe active financiare care sunt la preturi mult mai atractive decat erau in urma cu cativa ani, dar cred ca situatia este complicata la nivel mondial. Romania are o situatie stabila, avem o crestere marginal pozitiva, daca nu luam in considerare eventualele socuri. Un grad de prudenta mai ridicat nu strica, ce s-ar putea intampla in cel mai rau caz este sa pierzi niste oportunitati.
Aurelian Dochia: Eu nu am incredere in sfaturile generale, pentru ca situatiile sunt diferite si speciale de la caz la caz. Sunt oameni pentru care momentul actual este oportun, dar in general nu stiu daca se poate spune ca este bine sa te angajezi in unele proiecte, mai ales in unele imobiliare. Desi imobiliarele reprezinta o ancora de stabilitate cand pietele sunt volatile, suntem prea aproape de criza in care imobiliarele au creat probleme.
Adrian Mitroi: In functie de capacitatea economica te asezi confortabil in categoria in care te regasesti. Orice ai face trebuie sa pui capul linistit pe perna, sa fii sanatos, pentru ca trebuie sa ai capacitatea de castig. Sunt oameni care s-au indatorat foarte mult si oportunitatile si flexibilitatea lor profesionala e masiv ingradita de aceasta constrangere, ca si-au dorit neaparat o casa.
Intalnirile wall-street.ro au loc la Grand Cafe Van Gogh, din Centrul Vechi din Capitala.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
