Ce urmeaza pentru Romania?
Dupa un 2016 intens, cu un guvern tehnocrat care a mizat pe debirocratizare si eficientizare, dar si multe promisiuni electorale, anul care abia a inceput ar trebui sa fie unul al concretizarii acestora.
Privind din perspectiva programului electoral al partidului care a castigat alegerile, ar trebui sa urmeze reduceri semnificative si eliminari de taxe, impozite si contributii pentru mai multe categorii de salariati si pensionari, scaderea taxei pe valoare adaugata, eliminarea impozitelor pe vanzarile de imobile, dar si stoparea externalizarii profiturilor multinationalelor active in Romania.
Proiectul de buget propus de PSD prevede cheltuieli totale de 33,8% din PIB si venituri de 31,1%, cu un deficit bugetar asumat de 2,7%, cele mai mari cresteri bugetare inregistrandu-se in domeniul Sanatatii, al Educatiei, al Apararii si al Transporturilor, fiind incluse toate majorarile salariale si deducerile fiscale promise deja de PSD.
Din punct de vedere economic, analistii se astepata ca deficitul bugetar in crestere sa fie principala provocare a nului guvern. Astfel, din cauza majorarii salariilor bugetarilor si a reducerilor de taxe, deficitul bugetar va trebui sa fie finantat cu imprumuturi tot mai scumpe pentru stat, companii si populatie. De aseemena, am putea vedea o presiune mai mare pe curs, considera analistii economici consultati de news.ro.
Deficitul bugetului general consolidat al statului roman a coborat, dupa primele zece luni ale anului, la 1,3 miliarde lei, de la 3,7 miliarde lei in septembrie, fiind echivalent cu doar 0,17% din produsul intern brut (PIB). Nivelul este cu mult sub cel programat pentru intregul an, de 2,8% din PIB pe metodologia cash si 2,95% din PIB, dupa standardul european ESA.
Insa, de la 1 ianuarie 2017 ar trebui sa intre in vigoare noi masuri de relaxare fiscala, printre care eliminarea taxei pe constructii speciale si a supraaccizei pe carburanti, precum si reducerea cotei standard a TVA de la 20 la 19%.
Aceste masuri de relaxare fiscala reprezinta cea mai mare provocare pentru anul viitor, avertizeaza analistii.
Cresterea economica din acest an se va situa la 4,5-4,8%, potrivit estimarilor economistilor BCR si ING Bank Romania, urmand ca anul urmator avansul sa incetineasca, chiar daca va fi sustinut in continuare de consum. Eventualele piedici pentru economia Romaniei ar putea veni anul urmator in contextul materializarii unora dintre riscurile externe, care includ negocierile pentru iesirea Marii Britanii din UE, instabilitatea geopolitica, alegerile din Franta si Germania, efectele deciziilor Rezervei Federale a SUA, precum si impredictibilitatea noii administratii americane. Cu o doza de politici responsabile, Romania are sanse mari sa ramana 5-10 ani intre tarile cu cea mai rapida crestere din UE, afirma Florin Eugen Sinca, analist sef al BCR.
BCR, cea mai mare banca din Romania, are o estimare usor mai conservatoare pentru 2016, la 4,5%, insa pentru 2017 vede, de asemenea, riscuri cele mai importante venind de pe plan extern.
Un alt risc pentru Romania este iesirea capitalurilor straine. Dupa alegerea lui Donald Trump in functia de presedinte al Statelor Unite, din luna noiembrie a acestui an, a capatat contur o tendinta de migratia a capitalurilor dinspre pietele emergente, asa cum este considerata si Romania, spre cele dezvoltate.
Sursa foto: shutterstock.com
SUA si presedintia lui Trump - ce inseamna pentru restul lumii?
Mandatul oficial al presedintelui ales al SUA, Donald Trump, incepe pe 20 ianuarie 2017. Pe toata durata campaniei au aparut ingrijorari serioase legate de riscurile politice pe care acesta le poate genera, ca urmare a declaratiilor controversate, a politicilor economice protectioniste invocate dar si a semnalelor de adoptare a unor politici externe izolationiste.
Una din principalele ingrijorari este legata de faptul ca relatiile internationale ale SUA ar putea sa se deterioreze avand in vedere pozitia externa izolationista a lui Donald Trump, mai ales daca acesta isi pune in aplicare idei precum cea de a determina aliatii SUA sa cheltuiasca mai mult pentru propria lor securitate sau cea de a retrage Statele Unite din NATO.
Analisti din intreaga lume vad o ingrijorare semnificativa si legat de cresterea economica a SUA si chiar a intregii lumi. "Trump s-ar putea demonstra o sabie cu doua taisuri pentru crestere economica mondiala. Desi preferintele sale pentru relaxarea politicilor ar putea stimula economia cresterii celei mai mari economii, orice beneficiu poate fi usor subminat daca retorica sa protectionista agresiva se va confirma si prin fapte", spune Michael Henderson, un economist celebru. Efectul ar putea fi unul de domino, in intreaga lume, tinand cont de potentialul unor discutii si scandaluri cu parteneri comerciali importanti, precum China sau Mexic. Pe un orizont de timp mai larg, politicile lui Trump ar putea ameninta suprematia Americii in lumea financiara.
Trump ar putea in viitor sa impuna restrictii in ceea ce priveste imigratia si deportarea persoanelor fara documente. In discursul acestuia a aparut si ideea de renegociere a mai multor acorduri comerciale si de a provoca China in ceea ce priveste politicile comerciale si monetare, lucru care nu a fost lipsit de reactii.
Imediat dupa rezultatul alegerilor, Trump a surprins cu un discurs echilibrat, dar a recuperat destul de repede cu o serie de gafe diplomatice, care sa nu au facut decat sa confirme profilul sau...diferit, usor extravagant si greu de stapanit de niste reguli.
Cu siguranta, in campania electorala s-au spus mult mai multe iar amenintarile par sa fie pe numeroase canale, de la politica externa, la economie si comert, cresterea pretului la petrol sau diferite tensiuni diplomatice. Va fi cu siguranta interesant de urmarit ce se va intampla incepand din ianuarie 2017. Un lucru este cert - se incheie un capitol important din istoria lumii si altul este pe cale sa inceapa.
Joseph Sohm / Shutterstock.com
Alegeri importante in lume
Anul 2017 aduce alegeri prezidentiale in Franta si Iran, plus alegeri generale in Germania. In Franta, alegerile sunt programate pentru aprilie (primul scrutin) si mai (al doilea). Lupta se va da intre republicanii de centru dreapta, reprezentati de fostul premier Alain Juppe (care este si favorit), si Marine Le Pen, sefa partidului de extrem dreapta Frontul National din Franta, cotata cu sanse mai mici. Chiar daca aceasta din urma nu va castiga alegerile, o performanta buna la alegeri va incuraja partidul pe care il reprezinta si va incuraja organizatii politice similare din Europa, care oricum castiga teren ca urmare a inrautatirii situatiei economice si a cresterii ingrijorarilor privind imigrantii. De asemenea, ar fi un soc absolut daca Le Pen ar castiga alegerile prezidentiale, lucru ce ar face ca Franta sa devina prima tara democratica din vestul continentului care ar avea un presedinte de extrema dreapta, cu puteri executive, dupa 1945.
Si in Germania urmeaza alegeri interesante in acest an. Sunt sanse ca epoca Angela Merkel sa se incheie, dupa 12 ani. Merkel a fost un pilon al stabilitatii in Germania si Uniunea Europeana in timpul crizei financiare din 2008-2009, a celei din zona euro din 2011-2011, a crizei Rusia-Ucraina din 2014-2015 dar si a actualei crize a migrantilor. Inaintea crizei imigrantilor din Siria, Merkel parea favorita alegerilor din acest an, dar a pierdut foarte mult la capitolul popularitate pe parcursul anului trecut.
Potrivit unui sondaj publicat in luna noiembrie de ARD, conservatorii lui Merkel vor obtine 32% din voturi, cu 1% mai putin decat indica un sondaj din 3 noiembrie. Partenerii de coalitie ai CDU, Social-Democratii (centru-stanga), sunt creditati cu 23% din intentiile de vot, cu 1% mai mult decat la inceputul lunii. Formatiunea anti-imigranti AfD este preferata de 12% dintre alegatori.
Declarata Omul Anul in 2015 de revista Time, Merkel si-a construit o reputatie solida pe plan international, insa conservatorii sai au pierdut din sustinere in tara, dupa ce Germania a primit anul trecut aproape un milion de solicitanti de azil. Fiica de pastor, care a crescut in Germania de Est, comunista, Merkel s-a dovedit a fi o supravietuitoarea in cei 11 ani de mandat.
Cu siguranta, o schimbare de lideri in Franta si germania, in acest an, poate genera o destabilizare in inima Uniunii Europene, mai ales ca orice mica tensiune intre Paris si Berlin poate naste semne serioase de intrebare despre unitatea uniunii, la aproape un an distanta de votul pro-Brexit.
Sursa foto: 360b / Shutterstock
Politica externa a SUA, o presiune uriase pe umerii planetei
Politica externa a SUA si modul in care Trump va gestiona relatiile cu restul lumii sunt un subiect extrem de interesant, intens si obligatoriu de urmarit in 2017. Deocamdata analizam declaratiile facute de acesta in campanie sau imediat de alegeri, ramane de vazut cate dintre ele vor fi si puse in aplicare odata cu preluarea mandatului oficial.
Ideile de politica externa exprimate de Donald Trump sunt, intr-adevar, destul de vagi si nu a fost intotdeauna consecvent, conform unei analize publicata de The Washington Post, inainte de alegeri. Criticat pentru abordarea simplista de a "bombarda" pur si simplu Statul Islamic si-a indepartat si sustinerea republicana dupa ce a condamnat invazia lui George W. Bush din Irak si inlaturarea lui Saddam Husein. Donald Trump a mai afirmat ca nu este interesat de a fi "jandarmul lumii" si nici de noi razboaie in Orientul Mijlociu. Totusi, a spus in repetate randuri ca sprijina NATO, dar nu intr-o forma ostila Rusiei si ca va solicita statelor membre sa participe mai mult la cheltuieli.
In acelasi timp, afirmatia sa controversata de a stopa imigratia din tarile musulmane cu probleme, pentru o perioada de timp, a fost condamnata la nivel global, dar contine un sambure de adevar in conditiile in care actualul proces de verificare a noilor veniti in SUA este departe de a fi transparent si, aparent, nu foarte eficient.
Continuand pe partea negativa, Donald Trump a denuntat public acordul nuclear incheiat cu Iranul, sub Administratia Obama, pe care l-a numit drept "o rusine" si a spus ca "il va rupe". Este un exemplu de gandire ingusta. Acordul nu poate fi anulat, deoarece exista si alti cinci semnatari, iar in urma existentei acestuia profita intreg Orientul Mijlociu. Este mai avantajos sa existe, mai ales ca Iranul este un aliat apropiat al Rusiei in regiune.
In ceea ce priveste restul Orientului Mijlociu, Donald Trump ar prefera lideri puternici, adica autocrati, care sa fie supusi Washington, mai degraba, decat niste reformatori haotici. Astfel, candidatul republican respinge ideea de a inarma rebelii din Siria, de exemplu. S-a aratat, de asemenea, impotriva ajutorului strain acordat, in special, unor tari precum Pakistan, unde antipatia fata de politica externa a Statelor Unite este ridicata.
Nu in ultimul rand, in Asia de est, Donald Trump ar incuraja Japonia si Coreea de Sud sa isi dezvolte propriile arsenale nucleare pentru a descuraja Coreea de Nord. Este o idee foarte proasta si un cosmar al proliferarii armelor nucleare. Acesta ar prefera sa lase China sa intervina in ceea ce priveste Coreea de Nord si inlaturarea lui Kim Jong Un si ar pune presiuni asupra Chinei astfel incat aceasta sa-si devalorizeze moneda, deoarece "a tras pe sfoara" Statele Unite cu miliarde de dolari. De asemenea, ar spori prezenta militara a SUA in regiune pentru a limita expansiunea Beijing-ului in Marea Chinei de Sud.
Cate din toate aceste directii se vor si concretiza, ramane de vazut. Cu siguranta, insa, urmeaza o perioada agitata pe plan international si este foarte posibil sa asistam la schimbari majore ale polilor de putere.
Sursa foto: Who is Danny / Shutterstock
Cu ochii pe economiile marilor puteri
Factorii geopolitici, alegerile din diferite tari europene si inaugurarea lui Donald Trump in calitate de presedinte al Statelor Unite vor contribui la un context global extrem de incert in 2017. Dupa cresterea de 2,5% in 2016, analistii consultati de publicatia FocusEconomics se asteapta la o crestere moderata a economiei mondiala in 2017, cu 2,9%, nivel la care ar putea ramane si in urmatorii doi ani.
Proiectia pentru 2017 se bazeaza in principal pe ipotezele analistilor ca economia mondiala va continua sa fie sustinuta de o crestere continua in tarile dezvoltate si de o activitatea economica mai puternica in tarile emergente.
In ciuda prognozei optimiste, planeaza in continuare o serie de riscuri si amenintari. Cele mai importante ar fi legate de posibile obstacole in cadrul negocierilor pentru Brexit, reaparitia unui alt episod de colaps al Chinei, similar cu cel de la inceputul lui 2016 si urmat de o scadere accelerata a economiei si, bineinteles, incertitudinile legata de politicile administratiei Trump.
La nivel individual, perspectivele pentru 2017 indica o revizuire in crestere a prognozelor pentru economiile din zona euro, Marea Britanie sau Japonia. Dintre marile economii emergente, pentru Brazilia, Rusia si India sunt asteptate ritmuri mai scazute de crestere, in timp ce proiectia de crestere a PIB-ului Chinei ramane stabila.
Astfel, analistii Fitch se asteapta la o crestere de 6,4% a economiei Chinei, dupa o serie de masuri menite sa relaxeze piata imobiliara.
Sursa foto: Shutterstock
Sursa foto: sarawutnirothon / Shutterstock
