Asa cum la nivel personal avem cu totii tot felul de obiective la inceput de an, meritam in egala masura, ca cetateni, antreprenori, proprietari de capital, sa gandim macro in prioritati globale care influenteaza, de fapt, viata noastra de zi cu zi, avutia, credibilitatea si libertatea economica. Aceste prioritati globale sunt, in esenta, politici publice, prioritizari guvernamentale si abordari de comunicare in relatia cu partile de interes implicate in ecosistemul antreprenorial, al companiilor de stat si al investitiilor straine.

La inceputul unui an special – Centenarul –, capitalul romanesc si cel strain, prin detinatorii acestuia, merita o serie de directii strategice care sa creasca increderea in economie si in decidenti. Capitalul trebuie luat si tinut in brate in 2018, caci suntem intr-o competitie acerba cu alte state pentru atragerea de plasamente, investitii si dezvoltarea de proiecte noi. Punctez mai jos 10 directii stratetice pro-piata si pro-business care sunt utile si profesionistilor din mediul privat si societatii civile, nu doar specialistilor din administratia publica.

1. In primul rand, trebuie reparat ce se mai poate reface din Revolutia Fiscala. Aici ma refer mai ales la a) dorinta initiala a guvernului de a introduce raspunderea penala pentru antreprenori si manageri, pusa pe “hold” deocamdata, si b) la o abordare diferita fata de sectorul IT&C, dezamagit in prezent de efectele “Revolutiei Fiscale”. Din pacate, timpul va arata ca solutia de compromis, a ajutorului de stat pentru angajatii IT prin care 8.760 de firme vor primi 300 milioane lei pentru a mentine salariile nete la nivelul actual, nu va fi eficienta, ba chiar va ingreuna viata antreprenorilor si a investitorilor din tehnologie.

2. In al doilea rand, se impune o consultare publica cu mediul de business in care sa fie promis un singur lucru: p-r-e-d-i-c-t-i-b-i-l-i-t-a-t-e fiscala de-a lungul anului 2018. Nu doar o promisiune, ci si un calendar schimbarilor fiscale probabile si argumentele care sa fundamenteze aceasta strategie. Dialogul este necesar din doua motive: a) auzim in ultima perioada argumente in favoarea introducerii cotelor progresive de impozit pe venit, in conditiile in care sistemul actual, bazat pe cota unica, este imbratisat in continuare de mediul de afaceri si b) ritmul modificarilor fiscale a bulversat activitatea firmelor anul trecut: peste 250 de articole din Codul Fiscal au fost modificate sau completate in 2017, iar la nivel general, Romania se situeaza pe primul loc in topul regional al modificarilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul de 1040 legi adoptate intr-un singur an.

3. A treia directie strategica este proactiva si vizeaza internationalizarea firmelor romanesti. Se impune, in opinia mea, o intalnire rapida cu cei mai mari 100 de exportatori romani, firme locale care s-au internationalizat, din care sa rezulte o serie de masuri care sa de incredere exportatorilor romani si firmelor locale care vor sau au deschis deja filiale peste hotare.

Prezenta internationala directa a firmelor romanesti este modesta, numarul companiilor autohtone care efectueaza investitii straine pe pietele externe fiind de aproximativ 20 intr-un singur an. Antreprenorii romani au nevoie de know-how, networking, studii si informatii punctuale despre oportunitatile de business din strainatate.

4. “Diaspora, prioritate nationala in 2018, Anul Centenarului” ar putea fi numele proiectului fanion care sa comunice cu romanii din Diaspora. Romania se numara printre tarile care exporta personal calificat, iar primii oameni care aleg sa paraseasca tara sunt specialistii din domenii precum cercetare, medicina si IT&C. Prin implicarea mea in proiectul de repatriere RePatriot, mi-am dat seama ca motivele principale pentru care oamenii buni pleaca din Romania nu sunt de natura financiara, cel mai des invocate explicatii fiind coruptia, lipsa oportunitatilor de dezvoltare profesionala sau avansarea in cariera nebazata pe merite profesionale.

In sens invers, cred ca un proiect national de tipul celui initiat de administratia irlandeza in 2018 (utilizarea tehnologiei pentru a conecta Diaspora cu tara, scheme de sprijin pentru cei care se intorc, reducerea birocratiei, etc) ar creste increderea romanilor de peste granita.

5. Un indicator important la care trebuie sa ne uitam lunar este volumul investitiilor straine directe, care reflecta atat atractivitatea mediului de afaceri romanesc, cat si perceptia investitorilor straini.

A cincea directie strategica se adreseaza investitorilor straini si propun in acest sens o analiza profunda a sutelor de proiecte de investitii care stau sa intre in Romania. Da, in ciuda incertitudinilor fiscale si a derapajelor politice, in prezent sunt sute de investitori care tatoneaza piata romaneasca, iar aproximativ 100 sunt in prezent in baza de date a Invest Romania, platforma de promovare a Romaniei din cadrul guvernului. Acesti potentiali investitori trebuie invitati la dialog si stimulati prin sprijin proactiv, nu doar reactiv astfel incat sa grabeasca decizia lor de a intra pe piata romaneasca.

6. Urmatoarea directie strategica este, din pacate, tot reactiva: revenirea la guvernanta corporativa pentru companiile de stat este absolut necesara pentru a spori credibilitatea economiei romanesti in ochi partilor de interes.

Exceptarea majoritatii companiilor de stat de la prevederile Ordonantei 109 privind guvernanta corporatista - masura adoptata de Parlament - duce nu doar la slabirea statului de drept, ci are efecte, de asemenea, asupra economiei private, in opinia mea. Astfel, un management incompetent si corupt creeaza contextul ideal pentru furt in companiile de stat, astfel incat avem de-a face cu pierderi ale companiilor, ceea ce se traduce prin servicii publice proaste, si, pe cale de consecinta, pierderile vor fi acoperite de bugetul de stat din banii cetatenilor, adica si din taxele platite de intreprinzatori.

7. In Anul Centenarului ar fi foarte sanatoasa din punct de vedere economic si institutional o strategie pentru dezvoltarea companiilor de stat in urmatorii trei ani, adica fix perioada de timp in care majoritatea politica actuala are spatiu sa insanatoseasca si sa eficientizeze activele de stat.

O asfel de strategie, ideal bazata pe un plan de privatizari, se impune mai ales in contextul in care a) suntem corigenti la capitolul guvernanta corporatista si b) avem deja un esec al proiectului de creare a Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii.

8. Cel mai sanatos proiect inceput din prima zi lucratoare din 2018 pentru viitorul copiilor nostri ar fi crearea unei platforme pentru dezvoltarea educatiei prin implicare si dialog cu rectorii celor mai puternice universitati din Romania cu un obiectiv unic: “Cum sa ne pregatim pentru Economia Viitorului, bazata pe trei piloni principali: Industria 4.0, Inteligenta Artificiala si Robotii”. Centenarul nu trebuie sarbatorit doar privind retrospectiv, ci se impune o celebrare orientata catre urmatorii 10-20 de ani.

9. Centenarul fara o comunicare consecventa isi pierde din esenta. Un 2018 fara o imagine buna a Romaniei in strainatate reprezinta timp pierdut. Astfel, prioritara este promovarea brandului de tara in exterior. As incepe cu o clarificare a strategiei de promovare a turismului, mai ales ca Ministerul Turismului a desfiintat anul trecut birourile de promovare externa, toti angajatii fiind rechemati in tara. Apoi, m-as concentra pe promovarea capitalului romanesc in pietele tinta, asupra Diasporei si, in final, pe imaginea Romaniei in ochii investitorilor straini.

10. Toate actiunile si proiectele bine implementate in 2018 pot fi continuate in 2019, cand Romania va exercita Presedintia Consiliului Uniunii Europene in primul semestru de anul viitor. O ocazie perfecta de a arata intregii Europe cine suntem, dar mai ales unde vrem sa ajungem, astfel incat «inovarea prin antreprenoriat si investitii straine» ar trebui sa fie proiectul fanion al Romaniei in 2019. Obiectivele sunt concrete: cresterea ecosistemului de start-up-uri si scale-up din Romania si atragerea unui numar cat mai mare de investitori straini, adica zeci de mii de locuri de munca.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristian Gubandru
Cristian este absolvent al Universității Româno-Americane și al unui MBA la Academia de Studii Economice (A.S.E.). Startul în jurnalism a fost în 2003 la agenția de presă Mediafax , parte a trustului MediaPro, pe poziția de redactor, iar mai târziu la agenția de presă NewsIn , parte din trustul de media Realitatea - Cațavencu, ca reporter și redactor șef al departamentului Companii. Pentru o perioadă scurtă de timp a scris pentru ziarul de...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri