România anului 2026: Dosar medical digital pentru fiecare cetățean și mult mai puține drumuri între instituțiile statului

Celor mai mai mulți dintre români li se pare imposibil ca, peste 5 ani, drumurile fizice între instituțiile statului, cu o sumedenie de documente pe hârtie, să fie mult mai puține, cu 40% mai puține sau să aibă întregul dosar medical, cu tot cu istoric, la dispoziția medicului curant și a unităților de primiri urgențe tot timpul. Și totuși, acestea sunt doar câteva dintre actualele proiecte ale administrației publice privind Digitalizarea României.

”În 5 ani văd cea mai marea masă a populației ca beneficiară a unui ”permis” de conducere a soluțiilor și serviciilor digitale, pe care să-l implementăm prin PNRR (Planul Național de Reziliență și Redresare n.red.). Și mai văd o Românie Digitalizată undeva la jumătatea clasamentului DESI (Digital Economy and Society Index- Indicele economiei și societății digitale n.red.)”, a declarat Octavian Oprea, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), în cadrul dezbaterii Future Banking- Digital Roundtable, la care au fost prezenți reprezentanții statului, ai ONG-urilor și nu în ultimul rând, ai mediului privat.

În opinia sa, interacțiunea fizică cu statul va scădea cu 30-40% și va exista, la acea dată și o identitate unică, la nivelul întregii populații, prin implementarea la nivel național a PSCID (Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală n.red.) și a cărții de identitate electronice.

Totodată, va exista un dosar electronic al fiecărui pacient din România, cât și evidența clară a tuturor paturilor ATI din întreaga țără. ”Cele mai mari instituții, MAI (Ministerul Afacerilor Interne) și Ministerul Muncii vor avea pus la punct un sistem interoperabil pentru a reduce cât mai mult infracționalitatea, dubla finanțare și acoradarea ajutorului social acolo unde nu este nevoie”, a mai declarat Oprea.

Acesta susține că vom vedea o Românie mult schimbată sau, care în caz contrar, o țară care va avea foarte mult de suferit, atât economic, cât și social.

Citeste si:
Oficial ING: pentru a avea succes în fintech, trebuie să știi la ce...
Florin Ilie, ING Bank: pentru...

Astfel, ADR a demarat deja proiectul PSCID – Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală – care va fi nici mai mult, nici mai puțin decât ”poarta” de acces către toate serviciile publice electronice oferite de administrație.

Concomitent, anul acesta, începând cu data de 2 august, vor fi emise primele cărți de identitate electronice. ”Emiterea cărților de identitate electronice va fi făcută în două etape. Prima va fi de testare într-un anumit județ și numai la cerere, iar în a doua etapă MAI va adapta infrastructura necesară pentru emiterea acestora în toată țara”, a declarat Iulian Popescu, consilierul primului ministru pe probleme de digitalizare.

Acesta a adăugat faptul că, există prevăzută și o perioadă de adaptare, potrivit regulementului european, pentru a nu fi probleme la graniță. Însă, din 2031 vom putea să nu mai călătorim cu documentele actuale pe suport de hârtie.

Particularitățile cărții de identitate electronice. Semnătura electronică

”În prima etapă va fi un card cu două cipuri, unul contactless și altul cu contact, tocmai pentru a păstra compatibilitatea cu cardul de sănătate. Urmând ca apoi să fie achiziționat un nou lot, cu care se va merge pe un cip cu dualinterface (și contactless și cu contact)”, a mai explicat consilierul primului ministru al României pe probleme de digitalizare.

Citeste si:
ING Bank: digitalizarea, condiția esențială a competitivității...
ING Bank: digitalizarea,...

La această dată, semnătura electronică este permisă de tehnologie, dar aceasta nu va fi încorporată de la emiterea cărții electronice de identitate. Nefiind încă luată o decizie la nivelul statului pentru întreaga populație cetățenii vor putea obține acest gen de semnătură de la furnizorii privați. Sunt mai multe varainte de lucru dezbătute momentan de executiv.

”Cetățenii pot decide de unde vor lua semnătura electronică. Alegerea unuia dintre furnizorii privați, varianta a doua ar fi ca statul să facă o licitație și furnizorul care va da costul cel mai bun să poată furniza semnăturile electronice pentru toți cetățenii sau STS-ul să emită aceste semnături în baza infrastructurii deținute”, a adăugat Popescu, cu privire la variantele de lucru privind semnătura electronică.

Impactul cărții de identitate electronice în mediul de business privat

Când primul client cu carte de identitate electronică va intra într-o bancă sau va accesa un canal digital al instituției financiare, aceasta ar trebui să-l poată servisa pe loc, conform lui Răzvan Sighinaș CIO, ING Bank România. ”Prima noastră grijă este să-l acomodăm, pentru că este un tip de act recunoscut de statul român, cu fluxurile noastre de identificare a clientului, prin multiplele interfețe, fie prin aplicația noastră, Home’Bank, fie prin interfața fizică din agenții”, a detaliat CIO-ul ING.

”Cred că și noi, mediul privat, suntem un factor care încurajează populația să folosească și să adopte un astfel de document (cartea de identitate electornică n.red), prin faptul că, utilizându-l și integrândul în serviciile noastre putem aduce îmbunătățiri de ergonomicitate a interacțiunii cu serviciile băncii, simplificare și poate chiar experiențe pe care altfel nu am putea să le acordăm”, a mai detaliat Sighinaș.

Citeste si:
AriadNext: Procesul de KYC nu se poate baza 100% pe inteligența...
AriadNext: Procesul de KYC nu...

În viziunea sa, peste 5 ani competențele digitale vor trebui să fie principala semnătură a școlii românești, considerând-o cea mai bună investiție pe termen lung.

Identificarea competențelor digitale cu școala românească este principalul lucru pe care aș vrea să-l văd în 2026, altfel riscăm să fim analfabeți funcținali digitali!

Răzvan Sighinaș, CIO ING Bank România

La rândul său, mediul privat poate oferi serviciul de verificare și autentificare a identității la distanță.

”Avem o echipă de experți în identitate digitală și vom putea oferi acest serviciu, dacă mediul de afaceri o va solicita”, a declarat Valentina Dragomir, sales & business development, AriadNext, companie specializată în verificarea identității la distanță.

”Cartea de identitate electronică este un pas foarte important. Eram pe un grup de business și cineva spunea că în Germania cartea de identitate nu îi era acceptată de un fuznizor de servicii de încredere. În acest moment nu avem o carte de identitate care să asigure o entitate, care furnizează semnături electronice și servicii de încredere că persoana care solicită acel serviciu sau produs bancar este cine spune că este”, a detaliat și Adrian Dinculescu, partnership & alliances manager, în cadrul Namirial.

Problemele care ar putea să apară țin de identificarea persoanelor, dar asta este o chestiune pe care autoritățile și-o vor asuma pentru ca aceste cărți de identitate electronice să poată fi emise, la fel cum se face și în prezent, pentru actele clasice.

”Pentru noi ca furnizori de servicii de încredere pentru bănci și alți solutions providers (furnizori de soluții tehnologice n.red.) va fi foarte util că vom putea emite un certificat citind datele din cartea de identitate și apoi să pot accesa și o bază de date DPAD (bază de date autonomă bazată pe cloud n.red.), pentru că aceasta îmi va conferi posibilitatea unui proces de identificare similar celui face-to-face (față-n față n.red.)”, a detaliat Dinculescu.

Sunt necesari 10-20 de ani pentru ca statele să devină exemple de digitalizare și, deși toată lumea se uită la modelul Estoniei, mai aproape de România este modelul din UK - Digital Gouvernment Services. ”Cum au reușit englezii să aducă tehnologia la cetățean și să-i acorde serviciile de care acesta are nevoie este un bun exemplu și potrivit nouă”, a explicat Olivia Vereha, managing director, Code for Romania, asociație neguvernamentală care colaborează cu autoritățile statului din ianuarie 2020, pentru a asigura infrastructura necesară gestionării pandemiei Covid.

Arderea etapelor prin exemplele existente

Potrivit lui Iulian Popescu, consilierul primului ministru, doar prin digitalizare putem recupera decalajul dintre România și Vestul Europei.

”Vrem să dezvoltăm multilateral tot ce înseamnă digitalizarea României, respectiv să dezvoltăm mai multe proiecte, în paralel. Vorbim despre introducerea cărții de identitate electronice, identificarea la distanță, inițiative care să aducă cât mai multe fonduri de investiții în România, cât și tot ceea ce înseamnă dezvoltarea de produse digitale, inovative , liberalizarea vizelor în baza ințiativei ”digital nomad” (nomad digital n.red.) sau să aducem creiere care să lucreze în IT”, a enumerat Popescu între proiectele la care autoritățile lucrează, în prezent, concomitent.

Totodată se lucrează la simplificarea legislației în domeniu și a face practică Legea Business Angels.

Reprezentantul ADR, Octavian Oprea a specificat că OUG pentru identificarea video la distanță se află în ultimul punct de avizare. ”Au fost primite câteva puncte de observație de la MAI și de la Agenția de Protecția Datelor cu Caracter Personal, vom analiza și discuta pentru a rezolva și sperăm să obținem avizul de la Ministerul Justiției, urmând ca OUG să fie promovată cât mai rapid într-o ședință de guvern”, a spus Oprea în cadrul dezbaterii.

Serviciile de identificare

În ceea ce privește identificarea la distanță, video recordingul este de departe câștigătorul, în opinia specialiștilor care au luat cuvântul în cadrul mesei rotunde pe tema digitalizării României.

Video recordingul este singura modalitate de a demonstra faptul că în momentul respectiv, clientul chiar avea actul de identitate, în orginal, la el!

Valentina Dragomir, Ariadnext

În opinia lui Răzvan Sighinaș, procesele actuale de înrolare a clienților în sistemele băcnilor sunt destul de greoaie pentru că tehnologia curentă, conformă legislație în vigoare, nu poate avea potențialul de acuratețe pe care identificarea video poate să-l ofere.

De exemplu, ING Bank suplinea identificarea video cu diferite alte procese manuale, care aduc și timpi mai mari de servisare a clientului, dar și eforturi suplimentare ale funcționarilor băncii din zona de operațiuni. ”Ne uităm la astfel de tehnologii pentru a îmbunățăți timpul de răspuns, procentul de succes și mai ales experiența clientului în relația lui cu banca”, a spus reprezentantul ING, parte a grupului olandez omonim.

PSCID

Identificarea în platforma PSCID se va face foarte simplu, potrivit președintelui ADR, nu va fi nevoie ca aceasta să extragă date de la bănci. Singurul proces necesar este ca PSCID să fie conectat la baza de date DEPABD (procedura înscrierii în registrele de stare civilă române n.red.) pentru a ști că persoana care își crează contul este chiar cea din buletin. PSCID va funcționa prin scanarea cărții de identitate, care va avea ulteorior liveness recognition (identificare prin video la distanță n.red.), se va face matchingul datelor din CI cu cele din liveness recognition.

Prin PSCID ne dorim să avem o singură identitate electronică a cetățeanului la nivelul României! Acesta stă la baza tuturor acestor planuri ale statului privind digitalizarea României. – Octavian Oprea, președintele ADR -

Oprea a mai spus că se lucrează la un sistem de interoperabilitate, care să fie gata cu mult înainte de PSCID pentru ca cetațeanul să nu mai fie pus pe drumuri între instituțiile statului, însă aceasta vine și cu schimbări legislative.

”Reglementarea PSCID și identificarea la distanță constituie premise bune pentru construirea de servicii digitale. În zona de reglemenătri trebuie să fie introdus un set de standarde, de norme de calitate și disponibilitate. Trebuie să avem un serviciu digital cu o curbă de învățare bună atât pentru cetățean, cât și pentru funcționarul public”, a mai explicat Olivia Vereha care a subliniat faptul că peste 5 ani nu mai putem avea procese în relația stat-cetățean care să nu poată fi facute și digital.

Evenimentul Future Banking s-a desfășurat cu sprijinul partenerilor de la ING Bank România, Mastercard, Orange Money, UniCredit Bank, Namirial, AriadNext, First Bank și Qualitance.


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri