La finalul săptămânii trecute, Asociația Școlilor Particulare (ASP) a solicitat în instanță redeschiderea școlilor și grădinițelor ale căror cursuri au fost suspendate de Comitetele județene pentru situații de urgență. Unul dintre motivele pentru care Asociația cere redeschiderea școlilor are în vedere faptul că “măsura închiderii tuturor unităţilor de învăţământ nu este prevăzută de lege”.
ASP atragea atenția că nici Hotărârile de guvern şi nici ordinele de ministru nu pot fi considerate legi în sensul articolului din Constituție, iar “Legea nr. 55/2020 (singura lege organică invocată ca temei al hotărârii) prevede următoarele: „Pe durata stării de alertă, activităţile didactice ce impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ se pot suspenda, la propunerea consiliului de administraţie a unităţii de învăţământ preuniversitar”.
Asociația mai susținea și că s-a dispus luarea celei mai drastice măsuri posibile fără ca aceasta să fie fundamentată prin raportare la existenţa transmiterii comunitare şi numărul de focare existente în unităţile de învăţământ, dar şi a altor criterii de risc .
Citeste si:
În plus, Organizația Mondială a Sănătății a constatat într-un Ghid din 14 septembrie 2020 că: „ Decizia de a închide sau redeschide școlile ar trebui să fie ghidată de o abordare bazată pe riscuri, luând în considerare epidemiologia COVID-19 la nivel local, capacitatea instituțiilor de învățământ de a-și adapta sistemul pentru a funcționa în condiții de siguranță. Închiderea facilităților educaționale ar trebui luată în considerare numai atunci când nu există alte alternative.”
În ciuda acestor argumente și a faptului că majoritatea țărilor europene au luat măsuri mult mai drastice de izolare și restricții, însă nu au închis definitiv școlile, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a decis, pe 2 noiembrie, ca pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, cursurile să se desfăşoare în continuare online, cele faţă în faţă fiind suspendate.
Citeste si:
Wall-Street.ro a luat legătura Dan Prediger, antreprenor și expert în educație, pentru a afla dacă soluția luată de autorități este una corectă și argumentată din punct de vedere logistic și medical, dar și despre cum sunt afectate financiar școlile și grădinițele particulare de aceste decizii.
„În primul rând este o lipsă totală de logică în aceste măsuri: toate instituțiile de învățământ autorizate de Ministerul Educației nu au voie să funcționeze, însă centrele educaționale, creșele, after schools-urile, care nu sunt autorizate de Minister, ci sunt ale primăriei, au voie să funcționeze”, explică proprietarul grădiniței Karin's Kids Academy Băneasa, una dintre cele mai moderne grădinițe private din Capitală, care se întreabă retoric „în locurile alea nu există cazuri de COVID, personal care ar putea să se îmbolnăvească ori familii care ar putea avea coronavirus? Există o aparatură specială care împiedică COVID-ul?”
Citeste si:
Mai mult, antreprenorul susține că reprezentanții mediului privat nu sunt consulați mai deloc atunci când se iau astfel de decizii.
De noi, insituțiile de învățământ privat, își aduc aminte doar când trebuie să colecteze niște taxe.
Dan Prediger, propietar Karin's Kids Academy
Sindicatele își doresc să stea acasă și să primească salariul întreg la final de lună
Dacă privații stau la “masa săracilor” atunci când vine vorba de decizii importante, sindicatele au un loc privilegiat și sunt foarte „convingătoare”.
„Sindicatul vine cu o armată de oameni în spate care își doresc să stea acasă pentru că ei oricum primesc salariul 100%, dar ca privat nu poți sta acasă să primești salariul”, explică Dan Prediger.
Teoretic, statul ar fi trebuit să gândească niște ajutoare pentru a susține aceste business-uri închise. În practică, însă, antreprenorii sunt pe cont propriu, asta după ce în vară au fost puși doar să facă investiții pentru a îndeplini toate condițiile impuse de autorități.
Citeste si:
„Ni s-au pus condiții de îndeplinit până la 1 septembrie 2020 pentru a redeschide, am investit circa 35.000 euro pentru a fi “la zi' cu toate cerințele. În plus, inițial ni s-a spus că vom fi închiși doar dacă avem 3 cazuri de COVID în decurs de 7 zile. Dar toate astea nu s-au luat în calcul, ci au decis să ne penalizeze pur și simplu pentru că în București nu se respectă regulile”, mai spune antreprenorul.
În vară, Dan Prediger a investit în aparate de ozon care împrăștie particule de ozon și omoară toate virusurile din aer. În plus, de 3 ori pe zi sunt curățate toate suprafețele drepte, iar jucăriile sunt dezinfectate la finalul fiecărei zile de curs. De asemenea, copiii sunt împărțiți în grupe de maximum 6-7 copii, iar grupele nu interacționează deloc între ele (nici copiii, nici profesorii), iar la masă distanța între copii este de 1,5 metri.
Citeste si:
Ce fac privații pentru a mai supraviețui
Bâlbele autorităților și tratamentul inegal față de diverse unități care au legătură cu educația copiilor, i-a făcut pe privați să găsească, totuși, o soluție. Potrivit lui Dan Pregiger, aceștia au închis activitatea de învățământ și au redeschis grădinițele pe un alt cod CAEN unde se încadrează centrele educaționale, creșele și after schools-urile. Așadar, închiderea atât de „utilă” a fost doar pe hârtie. Chiar și așa, antreprenorul consideră că maximum 35% dintre grădinițele private vor supraviețui acestei perioade.
„Ar fi o minune ca o treime dintre grădinițele private să treacă de această perioadă. Trăim într-o țară în care privatul este privit ca un exploatator al masei generale și se vede din comportamentul celor care vin în control: ce au în minte când vin? Să te penalizeze. Asta este și măsura pe care au luat-o acum pentru că nu au nicio explicație să ne închidă atât timp cât noi am investit să respectăm normele pe care ei le-au impus”, adaugă Prediger.
Citeste si:
Acesta a venit și cu exemplul alor țări precum Germania, Franța, Marea Britanie sau Statele Unite. Acolo, în primăvară, când s-au închis unitățile de învățămât, cheltuielile au fost acoperite integral.
„La noi nici măcar atunci ajutoarele nu au fost integrale, am primit bani de la stat cât să acoperim circa 40% din costuri, restul au fost acoperite de părinți”, susține Prediger.
Ce se întâmplă în alte țări: măsuri mai dure, dar școli deschise
În ciuda faptului că situația epidemiologică se agravează în toată Europa din cauza pandemiei de Covid-19, sunt state care au decis să nu închidă școlile, chiar dacă au luat măsuri mult mai dure decât o România aflată în pre-campanie electorală.
Cu peste 30.000 de cazuri zilnice și un sistem sanitar pus sub presiune, Franța a impus o nouă carantină, cel puțin până la 1 decembrie, cu măsuri stricte. În schimb, față de carantina din primăvară, grădinițele, școlile, liceele vor rămâne deschise, iar universitățile vor trece la sistem de videoconferințe. Aceasta a fost opțiunea președintelui francez Emmanuel Macron pentru a limita criza economică, permițându-le părinților să lucreze dar și pentru a le prelungi copiilor contactul social cu școala.
Germania a decis, de asemenea, să instituie o carantină parțială pe parcursul lunii noiembrie, dar, la fel ca în Franța, școlile și grădinițele rămân deschise.
În Italia, școlile au rămas deschise, dar elevii din licee și universitățile au cursuri online. Și în Spania și Polonia majoritatea copiilor merg la școală, iar Belgia nu a închis școlile, ci au prelungit vacanța elevilor.
Orban vorbește despre inexistența unui model european
Întrebat despre faptul că majoritatea ţărilor au apelat la închiderea totală sau parțială a activităţilor, dar au lăsat şcolile deschise, în contextul creşterii cazurilor de îmbolnăviri cu noul coronavirus, Premierul Ludovic Orban a invocat lipsa unui „model european”.
„Nu există un model european. Dacă o ţară ia o măsură nu înseamnă că ţara respectivă e un model european. La nivelul Comisiei Europene nu există o strategie care să fie unitară şi care să fie aplicată de ţările europene. Dacă ar fi existat o astfel de strategie, cu siguranţă am fi aplicat-o. Fiecare ţară a avut particularităţi, a avut situaţii specifice, care nu pot fi comparate între ele. În ceea ce ne priveşte pe noi, încă de la începerea şcolii am adoptat acest sistem, pentru că am încercat să creăm un echilibru între nevoia de a asigura educaţia copiilor noştri şi în acelaşi timp nevoia de a proteja sănătatea copiilor noştri. Din cauza aceasta se trece pe online, de exemplu, când se depăşeşte un indice de peste 3 la mie, care este considerat un indice de răspândire a virusului care ar putea să creeze un pericol suplimentar pentru copii şi pentru cadrele didactice în şcoală. Sistemul funcţionează de la data de 14 septembrie. Avem o lună jumătate. Urmărim permanent ce se întâmplă, facem evaluări permanente. (…) Pe baza evaluării specialiştilor am stabilit acest mod de funcţionare a şcolii în România”, a declarat Orban.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
