Legea darii in plata va determina, dupa intrarea acesteia in vigoare, o crestere semnificativa a cererii de valuta, fiind probabil ca bancile sa se grabeasca sa acopere noul necesar de provizionare. Cresterea semnificativa a cererii de valuta va genera presiuni asupra cursului leului in raport cu euro, spre sfarsitul lunii mai, se arata intr-o analiza realizata de ING
Legea darii in plata ar cauza, potrivit analizelor ING, o depreciere cu 2% a leului in raport cu euro, pe termen scurt
Bancile ar putea contesta Legea darii in plata la Curtea Constitutionala
In conditiile in care legea darii in plata se va aplica retroactiv si va afecta drepturile de proprietate, bancile ar putea sa o conteste la Curtea Constitutionala. Daca vor obtine castig de cauza, bancile ar putea sa solicite recuperarea de la stat a posibilelor pierderi, ceea ce ar avea un impact negativ asupra finantelor publice, deja tensionate.
Mai mult decat atat, daca legea va avea impact asupra stabilitatii sistemului bancar, ar avea un efect negativ asupra ratingurilor Romaniei, asa cum a subliniat deja agentia Standard and Poor’s la inceputul lunii aprilie, noteaza ING.
Acest fapt ar implica o reactie negativa a preturilor obligatiunilor guvernamentale in lei. Totusi, randamentul obligatiunilor statului pe termen de 10 ani a crescut deja cu 0,32 puncte procentuale de cand Parlamentul a aprobat legea, astfel ca impactul negativ a fost luat in calcul de catre investitori.
Citeste si:
Legea darii in plata a dus la majorarea de catre unele banci a avansului la imprumuturile ipotecare
Unele banci au majorat avansul la imprumuturile ipotecare, ceea ce poate duce la scaderea cererii si la preturi mai mici ale proprietatilor. Din acest motiv, legea va afecta increderea consumatorilor in economie, avand in vedere ca doua treimi dintre activele populatiei sunt imobiliare.
Preturile proprietatilor sunt insa deja scazute si, avand in vedere actualul ciclu economic, pierderile ar putea fi limitate.
Legea darii in plata, care a fost promulgata joi de presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, in varianta finala, urmeaza sa intre in vigoare pe 13 mai, la 15 zile de la publicarea in Monitorul Oficial, dupa un an de dezbateri aprinse in Parlament, in care legea a fost atacata dur de bancherii comerciali, dar si de Banca Nationala a Romaniei, care a identificat pentru prima data un risc sistemic sever.
Astfel, de la jumatatea lunii mai, persoanele cu credite ipotecare de pana la 250.000 de euro si cei care nu sunt inclusi in programul Prima Casa, care este garantat de stat, pot sa isi cedeze proprietatile bancilor, iar toate obligatiile lor de plata vor fi anulate.
Problema este ca legea nu va avea in mod neaparat un impact atunci cand un client chiar va ceda o proprietate (de fapt, este de asteptat ca numarul celor care vor face acest lucru va fi limitat, in Romania existand cel mai mare numar de proprietari de locuinte din UE, de 94%) ci mai degraba la intrarea in vigoare a legii.
Potrivit viceguvernatorului BNC Bogdan Olteanu, reglementarile prudentiale derivate din legislatia UE cer bancilor sa constituie provizioane inainte ca datornicii sa cedeze efectiv proprietatile.
”Credem ca cea mai mare parte a pierderilor ar putea fi legate de creditele ipotecare in valuta acordate inainte de criza financiara, intrucat deprecierea leului si scaderea preturilor proprietatilor duc la un raport pozitiv intre imprumuturisi valoarea proprietatilor respective”, se arata in analiza ING.
Din acest motiv, presiunile asupra cursului euro/leu ar putea fi semnificative.
Citeste si:
Impactul potential al Legii darii in plata nu poate fi evaluat exact
ING arata ca nu dispune de date exacte pentru a evalua impactul potential al legii, dar Banca Nationala a Romaniei (BNR) estimeaza posibilul necesar de provizioane la aproximativ 2,8 miliarde de lei, suma fiind de patru ori mai mare decat volumul mediu al tranzactiilor care au avut loc in aprilie pe piata valutara.
In plus, ING noteaza ca legea darii in plata nu a reusit sa rezolve toate motivele de ingrijorare mentionate de BNR.
Politicienii au in vedere si alte initiative nefavorabile mediului de afaceri, in perspectiva alegerilor din noiembrie.
Parlamentarul care a initiat legea darii in plata a anuntat ca vrea o lege similara si pentru creditele ipotecare acordate cu garantii de la stat, programul prima Casa fiind exclus din actuala lege.
Mai mult, acesta a spus ca vrea si o lege pentru convertirea creditelor in valota, mai ales a celor in franci elvetieni, in lei, la cursuri valutare istorice (poate cu o prima de 20%).
Aceste perspective ar putea influenta negativ activele pe piata locala, atunci cand va intra in atentie impactul legii in plata, potrivit ING.
ING a considerat initial proiectul legii in plata ca fiind unul populist, dar ulterior a revizuit probabilitatea unei decizii favorabila pietei de la 60% la 30%.
In conditiile in care lupta electorala va fi stransa, ING anticipeaza ca legea darii in plata a fost doar preludiul.
ING a revizuit estimarea referitoare la deficitul bugetar din 2017 la 3,7% din PIB, in cazul unei majorari cu 10% a salariilor din sectorul public. Potrivit bancii, in baza experientei alegerilor precedente, dupa scrutin va avea loc un proces de consolidare fiscala indiferent cine va castiga scrutinul, iar eforturile de readucere a disciplinei bugetare vor dura cel putin doi ani.
Citeste si:
Sursa foto: Peshkova / Shutterstock, Mediafax Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
