Sistemul de legiferare din Romania si contextul international extrem de “exploziv” reprezinta principalele riscuri pentru sectorul bancar romanesc in 2018, sustine presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Sergiu Oprescu. Potrivit acestuia, in 2017 sistemul bancar s-a consolidat din toate punctele de vedere si este posbil sa incheie anul cu o crestere a creditului neguvernamental spre pragul de doua cifre, pentru prima data dupa criza. Continuarea acestui trend depinde, insa, printre altele, de evolutia gradului de incredere in economie.

“Sistemul bancar evidentiaza de doi ani incoace, ca principal risc la nivelul stabilitatii financiare, schimbarile legislative, volatilitatea acestor schimbari si impredictibilitatea acestora. Vedem o dinamica sporita de initiative legislative, de noi teme care se rostogolesc prin comunicare in media, abordari din ce in ce mai nastrusnice din punct de vedere al principiilor economiei de piata”, a explicat Oprescu in cadrul unui interviu acordat wall-street.ro.

El s-a referit, printre altele, si la initiativa referitoare la plafonarea dobanzilor. “Daca vrem sa avem un mercurial al dobanzilor, de ce sa nu avem si un mercurial al preturilor in general! Dupa 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, mai avem doar 18% din preturile din cosul de consum administrate. 82% sunt preturi libere. Si acum venim cu initiative care conduc la ideea ca vrem sa administram tot mai multe preturi, ceea ce nu are legatura nici cu economia de piata nici cu directia in care ne-am dezvoltat pana acum”, a subliniat presedintele ARB.

In opinia sa, multitudinea de reglementari cu efect asupra sistemului bancar a distras atentia bancilor de la procesul de creditare. “Ceea ce nu am reusit sa facem pentru cresterea creditului neguvernamental a fost si din cauza faptului ca a trebuit sa ne ocupam de tot felul de initiative cu impact asupra sistemului bancar. Ne preocupa reglementarile europene dar mai ales transpunerea lor in legislatia nationala, zona cea mai putin predictibila, pentru ca nu stim pe unde se pun virgulele si punctele pe “i” in zona de transpunere. Noi intelegem foarte clar care sunt mecanismele, obiectivele directivelor europene, dar incercam sa vedem in ce masura se respecta aceste obiective prin transpunere”, a punctat Sergiu Oprescu.

Transpunerea Directivei 92 nu respecta obiectivul initial al actului normativ

El a dat ca exemplu Directiva 92 (referitoare la conturile de baza -n.r.), al carei principiu fundamental la nivelul UE era sa stabileasca costuri rezonabile pentru cei care nu sunt inclusi financiar, care nu au deschis un cont bancar (10% in UE si 39% in Romania).

Eugen Teodorovici spune ca...
Citeste si: Eugen Teodorovici insista: IRCC se aplica si la Prima Casa! E posibil?

“Noi (autoritatile -n.r.) am luat acest principiu si l-am transpus in legislatia noastra pe maniera hai sa dam costuri zero la peste 50% din clientii bancari. In final, se pierde obiectivul initial, care era sa creezi un fel de diferential de valoare intre cei care nu au conturi (sa ii stimulezi sa isi deschida un cont), astfel incat sa stimulezi incluziunea financiara. Incluziunea financiara este extrem de importanta pentru ca, pe calea spre bunastare, nu poti sa pleci doar cu o parte a populatiei, trebuie sa pleci cu toti, si din punct de vedere al educatiei, si al incluziunii financiare, si al capacitatii de a utiliza instrumente moderne de tip digitalizare, tehnologie, samd”, a mai spus presedintele ARB.

In opinia sa, in cazul in care facilitatile sunt acordate unei parti importante a populatiei, cei vizati initial s-ar putea sa nu mai fie interesati. Mai mult, un astfel de comportament, “de subventionare sau bonusare” a majoritatii populatiei pe costul altcuiva, va genera costuri suplimentare pentru alte servicii la nivelul intregii societati.

In prezent, legea care transpune Directiva 92 se afla la promulgare la Presedintie.

Contextul global favorizeaza Romania, dar trebuie sa stim sa exploatam acest avantaj

Cel de-al doilea risc asupra sistemului bancar din Romania este, in opinia lui Oprescu, cel venit din exterior - Brexit, terorism, relatii interstatale, politica externa mai agresiva din partea unor state etc.

Romania a inregistrat al...
Citeste si: Romania a avut al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE in 2018

Desi este greu sa vezi si partea pozitiva din Brexit, totusi acesta ar putea avea si o influenta in bine, avand in vedere ca reprezentativitatea politica si comerciala a Romaniei in UE creste odata cu plecarea Marii Britanii. Totul este sa reusim sa exploatam pozitiv acest avantaj.

De asemenea, mai spune Oprescu, contextul geopolitic este in avantajul Romaniei si ar trebui sa fie un interes national in a beneficia si a exploata cu un maxim de rezultat acest context politic favorabil.

“Pana acum, eu nu am vazut un mix cu riscuri atat de bine conturate la nivel international, pe fundalul carora poza Romaniei arata astazi mai bine ca niciodata. Acesta este paradoxul! Niciodata nu am aratat atat de bine, chiar si cu acele riscuri de derapaje de care tot vorbim, deficitele gemene, etc. Aratam bine, nu avem un grad ridicat de indatorare, avem cea mai mare crestere economica din UE, iar industria a mers bine. Si pentru ca, desi avem crestere economica, sunt cativa indicatori la care stam foarte slab, avem deci si un potential mare in acest caz”, a adaugat Sergiu Oprescu.

Increderea in economie, ridicata dar fragila

Referitor la viitorul creditarii, presedintele ARB a mentionat ca acesta nu depinde doar de cresterea veniturilor populatiei si firmelor, ci si de mentinerea increderii in economie.

PSD: Klaus Iohannis nu...
Citeste si: PSD: Iohannis nu intelege economie; nu stie sa citeasca un buget

“Cand vor creste veniturile, vor avea un efect pozitiv asupra creditarii, dar acesta va fi compensat in mare parte de cresterea dobanzii de baza. Dar sa nu uitam ca venitul a crescut semnificativ in ultimii 5 - 6 ani, chiar cu doua cifre in sectorul de stat, dar nu aceasta crestere a generat majorarea creditarii in sistem, ci increderea pe care oamenii au avut-o in economie. (…) In acest moment, increderea este la un nivel ridicat, dar stim cu totii ca este extrem de fragila. Ne-a luat opt ani de zile sa ajungem la nivelul de incredere in economie pe care l-am avut in 2007 – 2008. Am intrat pe crestere economica din 2011, dar totusi 4 – 5 ani dupa nu ajunsesem la nivelul de incredere dinainte de criza”, a mai spus Oprescu.

Acesta sustine ca si-ar dori ca nivelul actual de incredere sa se mentina si in 2018, pentru ca reprezinta un element extrem de important pe drumul catre bunastare economica, insa este pregatit, la nivel institutional, si pentru cazul in care nu se va mentine.

In plus, presedintele ARB estimeaza o continuare a consolidarii sistemului bancar si in 2018, dupa un 2017 prolific din acest punct de vedere, mai ales ca sunt inca multe banci in sistemul bancar, din care primele 12 detin peste 90% din active.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Finante - Banci »



Citeste si
Trotinetele electrice, interzise pe strada in Romania