Constantin va susține și o prezentare despre viitorul sistemelor de tip core banking în cadrul conferinței Future Banking din 9-10 septembrie. Înscrierile sunt gratuite pentru evenimentul online: www.futurebanking.ro

"Dificultatea adaptării și actualizării sistemelor de Core banking are legătură în primul rând cu moștenirea de lungă durată cu care vine la pachet un astfel de sistem. Este vorba de cod sau informații acumulate într-un interval lung de timp, de multe ori foarte complexe, cu documentație neactualizată și care afectează mai departe multe procese și funcționalități", a subliniat specialistul ING Tech.

Din păcate, upgrade-urile din temelie pe core banking nu sunt imediat vizibile, întrucât clienții nu interacționează direct cu aplicația de Core Banking, însă beneficiile investițiilor în core banking devin vizibile pe termen mai lung. Pentru o bancă care a făcut pasul curajos de transformare din temelie acest lucru se transpune în mai puține indisponibilități ale sistemului, incidente mai rare, funcționalități noi care sunt dezvoltate mai repede, performanță îmbunătățită și poate costuri mai mici ale produselor.

Ultimele modificări operate de ING pe Core Banking au vizat suspendarea ratelor clienților, ca urmare a dificultăților generate de criza Covid-19, și de nevoia de a oferi schimburi valutare fixe, mai atractive. Echipa ING Tech este cea care regândește algoritmii din spatele acestor modificări și rescrie codul în Core Banking.

Deși schimbarea unor sisteme de bază în orice companie este dificilă și durează și câțiva ani, managerul ING Tech a observat că în perioada pandemiei multe companii au fost nevoite să își accelereze această transformare, iar clienții au fost de asemenea mult mai receptivi.

O bancă, suplimentar față de provocările obișnuite ale transformării digitale, trebuie să țină cont de siguranța tehnologiilor și de aceea ultimele evoluții ajung să fie utilizate mai târziu, atunci când își dovedesc gradul de siguranță.

Agilitatea unei bănci derivă din modularitatea sistemului de core banking

Constantin Spiridon consideră că cel mai important aspect al unui sistem de core banking este să fie disponibil, să nu aibă deci momente de "down time" care să impacteze clientul. De asemenea, rapiditatea și gradul de securitate ridicat sunt și ele caracteristici fără de care o bancă nu se poate gândi la implementarea unor funcționalități mai evoluate.

"Un alt aspect este ca acesta să fie cât mai modularizat și decuplat de celelalte aplicații și sisteme adiacente astfel încât modificările să fie cât mai specifice și cu impact cât mai localizat. Astfel se pot implementa ușor teste automate care să îți salveze mare parte din efortul de testare, consumator de timp, se pot face lansări mai rapide și banca poate să răspundă într-un timp mai scurt nevoilor clienților", a explicat specialistul ING Tech.

Își pot muta băncile cel mai important sistem în cloud?

Răspunsul este discutabil și nu poate fi prezentat în alb și negru. Specialistul ING Tech precizează că din punct de vedere tehnic nu există o limitare în ceea ce privește mutarea core banking-ului în cloud, iar grupul ING are deja două instanțe de core banking care rulează în cloud-ul privat al băncii.

Totuși, limitări apar în relație cu celelalte aplicații ale băncii, pe care trebuie să le migrezi de asemenea în cloud. "Dacă migrezi doar Core Banking-ul vei avea întotdeauna o latență care poate avea impact asupra performanței sistemului și astfel mutarea în cloud trebuie să ia în calcul un plan mai larg de migrare și a celorlalte aplicații", a explicat Spiridon.

Pe de altă parte, intervine și discuția legată de siguranța datelor clienților, pentru că în cazul unui cloud public "mai sunt încă multe lucruri de clarificat din punct de vedere legal și al securității datelor, fiind nevoie ca soluțiile și legislația să mai capete maturitate pentru a putea fi siguri că datele clienților sunt în siguranță și sunt administrate corect".

Strategia ING pe core banking: standardizare și atingerea convergenței în 5-10 ani

Potrivit managerului ING Tech, atunci când grupul a început să se extindă în Europa fiecare bancă avea un mare grad de independență față de sediul central, ceea ce a oferit un avantaj în a oferi produse foarte specifice clienților din țările respective, dar a dus și la o adaptare la nivel local a sistemelor astfel încât au existat țări cu același Core banking, dar cu versiuni și cu funcționalități diferite.

Un alt motiv care a determinat această abordare a fost și faptul că între țări au fost diferențe mari de legislație care au influențat implementarea, lucru care a început să se mai diminueze odată cu formarea Uniunii Europene. În plus, clienții au început să aibă așteptări similare, iar diferențierea nu se mai face prin lucruri ce țin de zona de core banking.

"În acest moment strategia noastră este să standardizăm cât mai mult sistemul de Core Banking din punct de vedere versiuni și funcționalități, urmând ca în viitor să convergem toate țările către același Core Banking. Acest lucru nu va fi posibil în totalitate deoarece încă intervin diferențele de reglementări, specificități ale fiecărei țări, dar aceste diferențe ar trebui să fie totuși destul de mici. Ca perioadă de timp estimăm că va dura undeva între 5-10 ani", a concluzionat Constantin Spiridon.

Câte puțin din istoria core banking-ului și cum a evoluat în cadrul ING

Atunci când vorbim de Core banking, vorbim de aplicația de bază dintr-o bancă, temelia pe care se construiesc celelalte aplicații sau servicii. Este locul în care se țin conturile clienților, tranzacțiile, soldurile conturilor și toate procesele asociate: calculul dobânzilor, planurile de rambursări pentru credite și contabilitatea aferentă produselor respective.

Core banking-ul e unul dintre primele sisteme apărute într-o bancă. Înainte de a apărea se lucra cu registre pe hârtie și din acest motiv această activitate a fost printre primele digitalizate. La început sistemele de Core banking erau aplicații de tip monolit, descentralizate, care susțineau toate funcționalitățile de bază ale băncii: înrolare clienți, deschidere conturi, înregistrare tranzacții, calculul de dobândă, colectare etc.

În funcție de cum a fost implementat Core banking-ul într-o bancă, el a susținut acest set de funcționalități de bază, integrând apoi și funcționalități mult mai complexe cum ar fi: administrarea proceselor cu clienții, conectarea cu sisteme de plăți sau scheme de produse pentru clienți corporate. În ING avem implementări diferite și în funcție de nevoile specifice se folosește un mix ale acestor funcționalități.

Ulterior, tocmai pentru că era construit ca un sistem monolit, a apărut nevoie de agilitate, de a face modificări cât mai repede având în vedere că impactul nefuncționării serviciului trebuie să fie cât mai limitat. Această nevoie a venit și pentru că de fiecare dată când se făceau modificări în Core banking ele aveau impact asupra multor funcționalități din aplicație și astfel modificările trebuiau făcute cu mare atenție, implicau mulți oameni și, dacă se întâmpla ceva cu sistemul, afecta toate produsele și operațiunile.

Schimbarea de percepție a clienților legată de cum pot fi administrate finanțele și care ar trebui să fie interacțiunea cu o bancă a necesitat ca sistemele de Core banking să sufere și ele o transformare. Practic, funcționalitățile au devenit mult mai complexe și din ce în ce mai sofisticate și nu au mai putut fi susținute de o singură aplicație.

De exemplu pentru managementul datelor de client sau al relației cu clientul au apărut sisteme complexe de CRM prin care administrezi relația, ai tot istoricul interacțiunii disponibil, datele clientului, procesele complexe de vânzare de produse și alte aspecte care nu mai puteau fi susținute doar de un sistem de Core banking.

Prin urmare multe funcționalități de acest gen au migrat către alte sisteme: partea de vânzare și relație cu clientul către CRM, iar partea de interacțiune cu clientul s-a mutat în digital. În momentul de față trendul pentru Core banking este să îndeplinească doar funcționalitățile de bază și să nu mai fie vizibil către clienți sau către angajații băncii care acum lucrează cu aplicații adiacente.

Constantin Spiridon este IT Area Lead pentru zona de Core Banking în ING Tech, hub-ul de dezvoltare software al grupului ING. Împreună cu echipa sa de peste 150 de specialiști administrează zona de Core Banking folosind un pachet software numit Profile. În prezent ING Tech oferă servicii de Core Baking pentru 6 țări din ING, precum Cehia, Franța, Germania, Italia, România și Spania.