BNR va continua să scumpească creditele, ducând dobânda cheie până la 5% (de la actualul nivel de 3%) și, probabil, facilitatea de credit la +1% față de aceasta până în martie 2023. Acestea vor însemna probabil un ROBOR de 5,75%-6% la acel moment, precum și un IRCC care ar putea să depășească nivelul dobânzii cheie, potrivit lui Ionuț Dumitru, Economist-șef al Raiffeisen Bank. În prezent, ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni au un nivel de 4,62%, respectiv 4,7%, iar IRCC trimestrial un nivel de 1,86%.
Rata dobânzii de politică monetară (dobânda cheie) are efect asupra acestor indicatori, ROBOR și IRCC, după care se calculează ratele la creditele cu dobânzi variabile, iar mărirea dobânzii cheie atrage în mod normal creșterea acestora.
Cu toate acestea, creșterea celor doi indicatori nu este un proces automat care să urmeze întocmai mișcările dobânzii cheie, iar ei pot crește mai mult sau mai puțin decât aceste mișcări, lucru reflectat și de diferența actuală dintre ROBOR și dobânda cheie (4,62-4,7% ROBOR vs. 3% dobânda cheie).
Citește și: Credit cu dobândă fixă sau credit cu dobândă variabilă: ce să alegi
„ROBORUL ar putea să aibă o evoluție diferită față de dobânda cheie. Dobânda cheie are mai mult rol de semnal. Atâta timp cât BNR nu atrage sau nu injectează lichiditate la dobânda cheie, corelația dintre ROBOR și această dobândă poate fi mai mică sau mai mare, în timp”, a declarat Ionuț Dumitru într-un interviu pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Aceste evoluții depind mult și de condițiile de lichiditate, potrivit economistului. În acest moment, există un deficit de lichiditate în piață, asupra căreia care banca centrală a afirmat că va păstra un control ferm.
BNR va scoate lichiditatea din piață astfel încât să țină dobânzile mai sus. Mai sus înseamnă mai aproape de facilitatea de credit decât față de dobânda cheie
Ionuț Dumitru, Economist-șef Raiffeisen Bank
BCR: BNR va crește în continuare dobânda cheie și facilitatea de credit, dar nu la fel de puternic
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis din nou majorarea mai fermă decât până acum a ratei dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 3% pe an, de la 2,5% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022, la ședința din ziua precedentă, printr-o mișcare prevăzută cu precizie de economiști.
Citeste si:
S-a decis de asemenea majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,5% pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2%, de la 1,5% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022.
Referitor la perioada imediat următoare, analiștii BCR se așteaptă ca următoarele două ședințe BNR, din mai și iulie 2022, să vină cu mutări mai moderate, de câte 0,25pp, față de ultima, de 0,5%.
„Ne așteptăm la încă două creșteri de 25 puncte de bază de către BNR, până la 3,50% până la jumătatea anului, cu facilitatea de credit mărită în aceeași măsură, care ar trebui să rămână instrumentul operațional relevant în cadrul politicii ferme de control al lichidității, ajungând la 4,50%”, a scris Ciprian Dascălu, Economist-șef BCR, într-o analiză adresată investitorilor.
Citeste si:
Consiliul de Administrație BNR a invocat de mai multe ori războiul din Ucraina în dezbaterea privind politica monetară
Membrii Consiliului BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației (la acest moment de 8,4%) este așteptată să crească „mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie (când a estimat un maxim de 11,2%), sub impactul șocurilor pe partea ofertei”.
„Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite”, consideră economiștii băncii centrale.
Citeste si:
Banca centrală apreciază că acești factori sunt mai puternici asupra inflației decât impactul pe care îl va avea plafonarea prețurilor la energie pentru consumatori, deși în ultimul raport asupra inflației BNR pusese accentul pe aceste prețuri în explicarea inflației mai mari care va urma.
„Efectele inflaționiste astfel exercitate sunt așteptate să prevaleze pe orizontul apropiat de timp, față de impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici”, a spus BNR.
Incertitudini însemnate rămân, totuși, asociate modului de evaluare și de includere în calculul indicelui prețurilor de consum a impactului acestor scheme, a dezvoltat banca centrală.
Citeste si:
Incertitudinile și riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc considerabil în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, ce reprezintă un nou șoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflației și a activității economice pe plan intern,
Cauzele acestor accentuări ale prognozelor negative sunt agravarea crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, dar și alte elemente, care includ dinamica economiei și a inflației la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor și a investitorilor, precum și percepția de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.
Incertitudinile și riscurile sunt asociate și „conduitei viitoare a politicii fiscale, dată fiind cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei, însă și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare”, în viziunea economiștilor BNR
Citeste si:
Sursa foto: Wall-Street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
