Salariile din privat au avut parte de creșteri în ultima perioadă, acestea fiind aproape în linie cu inflația. În schimb, bugetarii au rămas în urmă din acest punct de vedere, în prezent aceștia suferind ca urmare a înghețării lefurilor din pandemie. Cu toate acestea, per total, dinamica salariului real este în zona negativă, asta însemnând că veniturile românilor nu au ținut pasul cu scumpirile.

Câştigurile salariale nete s-au majorat rapid în sectorul privat (+13,7% în mai 2022 faţă de mai 2021), dar au înregistrat o creştere moderată în sectorul public (+8,8% în mai 2022 faţă de mai 2021). La nivelul întregii economii, câştigurile salariale scad însă în termeni reali.

„În sectorul privat dinamica salarială este mai mult sau mai puțin în linie cu inflația deoarece presiunea se menține și companiile sunt nevoite sa plătească mai mult. Sectorul public a avut o perioada de timp când au fost creșteri salariale foarte rapide, dar lefurile au fost înghețate în 2021. Acum, creșterile salariale sunt per ansamblu mai mici, așa că, în termeni reali, avansul salariilor nu acoperă scumpirile din România”, declară Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.

Vârful inflației o să fie probabil în august/septembrie, apoi, vom vedea o reducere a acesteia

Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank

Ecoul inflației la nivel global nu a ocolit România. Economiștii Raiffeisen preconizează că vârful scumpirilor o să fie atins la finalul verii, iar inflația „de două cifre” o să persiste până la jumătatea anului viitor.

„Inflația este o problemă peste tot în lume, la noi, cu atât mai mult. Credem că vom mai avea o creștere a inflației, iar vârful o să fie probabil în august-septembrie, iar apoi vom vedea o reducere a acesteia. Pe finalul anului ar trebui sa avem un trend descendent. În orice caz, inflația de două cifre vom avea probabil pana la jumătatea anului viitor”, spune Ionuț Dumitru.

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai. BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor.

Citiți și: Cu cât a crescut inflația în destinațiile de vacanță din UE preferate de români.

Inflație și război la graniță. Este prea devreme să ne gândim la o criză în România?

Fenomenul scumpirilor aduce natural și o înăsprire a politicii monetare prin creșterea dobânzilor. De la actuala rată cheie de 4,75%, economiștii Raiffeisen se așteaptă ca BNR să mărească dobânda la 7% până la finalul anului.

„Iminent, o inflație mare aduce o creștere a dobânzilor, iar dacă ne uităm în termeni relativi, suntem încă foarte jos cu dobânzile: în Polonia, Cehia și Ungaria dobânzile au crescut mult mai repede și sunt semnificativ mai mari. Pasul de înăsprire a politicii monetare o să rămână destul de înalt. De la actualul de 4,75%, ne așteptăm ca BNR să mărească dobânda la 7% până la finalul anului, în trei pași succesivi”, spune Ionuț Dumitru.

Nu putem discuta încă de criză sau recesiune, în ciuda faptului că există o perspectivă economică deteriorată
Ionuț Dumitru
Economist-șef, Raiffeisen Bank

Termenul de recesiune și criză au intrat în limbajul comun în contextul incertitudinilor economice pe care le are populația. Cu toate acestea, având în vedere datele actuale nu se poate discuta încă de criză sau recesiune.

„Există o perspectivă economică deteriorată, dar nu putem discuta încă de criză sau recesiune. Acești termeni au intrat în limbajul comun, deși nu există indicii clare că ar urma în mod sigur așa ceva”, menționează economistul-șef al Raiffeisen.

Ținând cont de conflictul de la graniță, situația economică este incertă, așa că nu putem elimina cu totul riscul unei recesiuni.

„Evident, se poate întâmpla orice fiindcă nu știm ce se întâmplă cu războiul de lângă noi. În funcție de ce se întâmplă acolo, lucrurile pot lua o întorsătură negativă sau pozitivă. Cu toate acestea, nu avem date care să spună că vine o recesiune sau o criză foarte clar în momentul de față în funcție de război”, adaugă Ionuț Dumitru.

Perspective economice favorabile pe termen mediu și lung

Perspective economice sunt favorabile pe termen lung, dar există riscuri în creştere pe termen scurt, consideră Ionuț Dumitru. În prima parte a anului, economia a traversat o performanţă neaşteptat de bună. Astfel, în T1 2022, PIB-ul real a crescut cu 5,1% faţă de finalul anului 2021 şi cu 6,4% faţă de începutul lui 2021. Avansul anual al PIB a depăşit aşteptările economiștilor Raiffeisen, care mizau pe o creștere economică de 2%.

„Ne aşteptăm la o îmbunătăţire a creşterii economice începând cu anul 2023 şi la un avans rapid al PIB real în anii următori. Creşterea economică ar trebui să fie impulsionată în următorii ani de intrările ample de fonduri europene (impact favorabil asupra investiţiilor)”, prevăd analiștii Raiffeisen.

Sursa foto: Wall-street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri