Magazinele de cartier vor fi obligate de anul viitor să aibă POS-uri instalate, însă, chiar și așa, trecerea la plățile digitale nu se va realiza peste noapte. Bogdan Speteanu, director executiv produse corporate în cadrul BCR, consideră că plata cu cardul va fi accelerată de consumatorii care nu mai vor mai avea bani cash la ei, nu neapărat de o lege.

De anul viitor, magazinele mici, care au cifra de afaceri de peste pragul de 10.000 euro pe an, vor fi obligate să introducă POS-uri pentru plata cu cardul, conform modificărilor Codului Fiscal. Schimbarea o reprezintă scăderea pragului la care micii comercianți erau obligați să aibă instalat un POS înainte, acela fiind de 50.000 euro pe an.

Este România pregătită să aducă POS-uri în toate magazinele din scările blocurilor? Bogdan Speteanu consideră că va dura destul de mult să se întâmple acest lucru și că sunt foarte puține țări pregătite să renunțe cu totul la cash.

Nu prea există economii pregătite să renunțe la cash, nici măcar țările vestice.

Bogdan Speteanu, Director executiv produse corporate în cadrul BCR

Dacă privim spre situația din Europa, Suedia pare să fie una dintre primele țări care va renunța la cash. Țara are mai puțin de 32 de bancomate la 100.000 de locuitori iar peste 98% dintre cetățeni dețin un card de debit, conform N26. Trecerea la o societate suedeză fără numerar este încurajată chiar prin lege. În Suedia, este pe deplin legal ca un comerciant să refuze plățile în numerar. Acest lucru îi obligă, în esență, pe consumatori să își achiziționeze bunurile printr-o metodă de plată fără numerar.

„Cash sau card” se va transforma în card sau nimic?

Conform reprezentantului BCR, în România, plata cu cardul la magazinele mici va fi implementată treptat. Pedala de accelerație pentru această schimbare va fi apăsată de consumatorii care nu mai au cash la ei.

„Cred că implementarea POS urmează să vină mai degrabă dintr-o presiune a consumatorilor decât ca un efect al legii. Este mai degrabă un lucru firesc decât o obligativitate. Dacă ne uităm spre cei tineri, ei nu obișnuiesc să mai aibă cash la ei. Dacă îi spui unui tânăr: «nu-mi merge POS-ul și vreau cash», se va uita urât la tine”, spune Bogdan Speteanu.

Dacă în capitală și în orașele mari poți să ieși liniștit din casă doar cu cardul în buzunar, orașele mici și mediul rural nu au implementat la nivel general acest tip de plată. Bogdan Speteanu consideră că zona rurală rămâne un punct nevralgic pentru tot ce înseamnă plăți electronice. Conform acestuia, plata cu cardul aduce beneficiul prin care populația din mediul rural nu mai trebuie să se deplaseze până la un ATM.

Una dintre soluțiile pe care le pot implementa micii comercianți este utilizarea unui smartphone sau a unei tablete care să aibă loc de POS. În acest caz, comerciantul va plăti doar soft-ul, reducând cheltuielile cu achiziționarea POS-ului. Oferta ține cont de mai multe aspecte: de la domeniu de tranzacționare la valoarea mediei a tranzacției.

Moratoriul bancar: Nu neapărat o listă neagră, dar mai multă „atenție” din partea creditorilor

Pe fondul crizei energetice și a războiului de la graniță, economia România a fost intens afectată, iar asta s-a văzut în buzunarul fiecăruia dintre noi. În acest context, Guvernul României a aprobat amânarea ratelor la credite până la nouă luni, o amânare care nu duce însă la eliminarea plăților în viitor sau la neplata dobânzilor.

Cu toate acestea, numărul cererilor de amânare a ratelor a fost insignifiant. Bogdan Speteanu a menționat că, în cadrul BCR, pe partea de corporate, a venit o singură solicitare de moratoriu din partea unei firme.

„Pe corporate, am avut o singură cerere din partea unei firme pentru amânarea ratelor, iar clientul era oricum în restructurare. Soluția restructurării și acordării unei perioade de grație există, și a existat întotdeauna, la orice bancă. Diferența este că în cazul moratoriului, decizia vine unilateral: dacă clientul o cere, banca trebuie să o execute”, a declarat reprezentantul BCR.

Citiți și: Amânarea ratelor: De ce nu e neapărat o idee bună și ce alte soluții poți avea.

Această măsură a fost luată în trecut la nivelul întregii Uniuni Europene în perioada de pandemie. Cu toate că războiul din Ucraina a provocat o situație de criză, Autoritatea Bancară Europeană, mecanismul care reglementează aceste măsuri, nu a considerat necesară amânarea ratelor.

Diferă situația din pandemie de cea actuală? Bogdan Speteanu spune că în pandemie această măsură a fost oportună fiindcă activitate a fost închisă și a fost firească păsuirea. Astăzi e cu totul diferit, menționează acesta, fiindcă populația a rămas activă.

Nu există o listă neagră, dar din moment ce ai probleme cu plata unui credit, e evident că orice bancă se va uita cu atenție înainte să-ți dea altul.

Bogdan Speteanu, Director executiv produse corporate în cadrul BCR

Posibilitatea amânării ratelor a adus în discuție dacă băncile vor avea o „listă neagră” cu cei care au apelat la moratoriu. Ministrul Finanțelor a spus că băncile pot face acest lucru, nefiind de așteptat să se ajungă în acest punct.

Aceste liste negre sunt într-adevăr o situaţie pe care o bancă o poate face, dar să nu uităm că România are un sistem bancar competitiv, iar pentru o problemă pe care ai păţit-o, nu din cauza ta, ci din cauza unei situaţii generale care poate fi dovedită până la urmă cu documente, eu cred că un cetăţean nu trebuie, să spun aşa, trecut pe o listă neagră", a declarat Adrian Câciu în momentul în care a fost luată decizia de către Guvern.

Este Euribor salvarea ratelor?

În contextul inflaționist, românii cu credite au traversat o perioadă de creștere a dobânzilor. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,5% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Această majorare se transferă direct în ratele românilor prin creșterea indicilor de referință ROBOR și IRCC. ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează dobânda la credite, a ajuns la 7,91%.

În acest context, românii cu credite legate la Euribor au fost mai avantajați, fiindcă acesta nu a traversat aceeași volatilitate precum indicele ROBOR. Este în acest caz recomandat ca cei care vor să ia un credit să aleagă Euribor? Speteanu recomandă accesarea creditelor în euro doar celor care au venituri tot în moneda europeană.

„Firmele legate de partea de import-export au început să solicite finanțări în euro. La fel ca în cazul persoanelor fizice, noi încurajăm să te împrumuți în moneda în care ai venitul”, a declarat acesta.

Cu toate acestea, el a adăugat că oricât de atrăgătoare pot părea pe moment creditele legate la Euribor, expunerea la riscul valutar este mare pe termen mediu și lung.

Citiți și: Cum se calculează ROBOR și de ce a certat Isărescu băncile care „au sărit calul”.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri