Banca Națională a României a anunțat pe 4 aprilie valoarea dobânzii cheie, stabilită în precedenta ședință (11 ianuarie) la 7% pe an și care a rămas la același niveș. Economiștii estimau că aceasta nu are mari șanse să scadă în 2023.
Banca Națională a României a stabilit în a treia ședință de politică monetară de anul acesta ca nivel al dobânzii cheie tot 7%, menținând nivelul de la precedenta ședință. Următoarea a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe 10 mai 2023.
De ce a fost menținută dobânda cheie la 7%
Potrivit comunicatului, ”pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Citeste si:
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.”
Citeste si:
Dobânda cheie a crescut din 2021 de la 1,75% la 7%
Rata dobânzii de politică monetară a crescut constant în ultima perioadă, de la 1,75 în noiembrie 2021, ajungând acum la 7%, nivel la care pare că s-a stabilizat. Românii cu credite așteaptă ca această rată să urmeze o curbă descendentă în următoarea perioadă, ceea ce i-ar avantaja. Chiar și la nivelul de 7%, IRCC ar putea rămâne tot anul sub nivelul ROBOR la 3 luni.
Economiștii șefi ai băncilor comerciale din România se așteaptă ca Banca Națională să mențină nivelul dobânzii cheie la 7% cel puțin până la finalul anului 2023. În ceea ce privește inflația, ei estimează că până la finalul anului va scădea sub 8%. Reprezentanții Raiffeisen Bank, BCR și ING Bank consultați de wall-street.ro sunt de părere că BNR va bate pasul pe loc la următoarele decizii de politică monetară.
Citeste si:
De ce este importantă dobânda cheie în contextul inflației
Majorarea dobânzii cheie este instrumentul prin care Banca Națională a României încearcă să lupte cu inflația. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu a explicat că Banca Națională nu poate să nu crească dobânda cheie atât timp cât creşte inflaţia.
Or, în februarie inflația a crescut ușor, la 15,5%, în loc să scadă, așa cum se prognoza. Ca urmare, nimeni nu se aștepta la o scădere a dobânzii cheie.
Cum sunt afectați românii cu credite în lei de dobânda cheie
O creștere a dobânzii cheie se traduce direct în buzunarele românilor cu credite, deoarece influențează direct indicii în funcție de care se calculează dobânzile: ROBOR și IRCC.
ROBOR este calculat ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor practicate de 10 bănci relevante pentru piața românească din punct de vedere al activității pe piața monetară interbancară. Acest indice este dictat de dobânda cheie a cărei valoare este stabilită de Banca Centrală a României.
Citeste si:
IRCC sau Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor a fost gândit de către Guvernul României ca o soluție pentru ROBOR-ul ce tot creștea de la o lună la alta spre finele anului 2018.
Începând cu luna mai a anului 2019, IRCC este utilizat drept indice de referință pentru calcularea creditelor de consum. El reflectă însă mai degrabă costul banilor pe termen scurt și foarte pe scurt, de aceea o comparație între ROBOR și IRCC este incorectă.
ROBOR, IRCC și dobânda cheie a BNR
În stabilirea ROBOR și IRCC diferă perioada de fixing dar și metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.
Citeste si:
Banca Națională a României publică zilnic indicele de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare dintr-o anumită perioadă, apoi, la finalul fiecărui trimestru, se determină o valoare actualizată a acestuia.
Pe de altă parte, dobânda fixă nu este neapărat cea mai bună soluție în acest moment, spun băncile. Motivul e acela că dobânzile par să fi ajuns la finalul ciclului de creștere.
Sursa foto: Agerpres Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
