Noile taxe prin care băncile sunt impozitate suplimentar ar putea să fie plătite tot din buzunarul clienților. Conform economistului Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, este posibil ca anumite servicii financiare să se scumpească după intrarea în vigoare a modificărilor fiscale. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, românii cu credite vor fi printre cei mai dezavantajați, în contextul în care nici dobânzile nu se opresc din creștere.
UPDATE 27 septembrie: Guvernul a hotărât să mărească cota de impozitare pe cifra de afaceri a băncilor la 2%.
Una dintre cele mai importante măsuri fiscale este introducerea unui nou impozit, de 1%, pe cifra de afaceri a băncilor. În cazul băncilor, care nu au o cifră de afaceri propriu-zisă cum au companiile tradiționale, impozitarea se va aplica la nivelul mai multor tipuri de venituri: dobânzi, taxe și comisioane. Adrian Codirlașu spune că acest lucru se va traduce „printr- o mușcătură a Guvernului” cu 1% din dobânzile pe care le percepe banca.
„Aplicarea acestui impozit va duce la o creștere a costurilor de operare pentru bănci, mai exact, pentru fiecare dobândă pe care o încasează banca, 1% se va duce la stat. Este posibil ca anumite servicii financiare să aibă un preț ceva mai mare. Practic, mesajul este: când cineva are succes, vine statul să îi ia banii”, explică Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.
Citeste si:
Boloș spune că băncile duceau chiar și mai mult - „Un preşedinte de bancă mi-a spus: «domnule ministru, să ştiţi că puteam să suportăm şi 3%»”
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a dat garanții că acest nou impozit nu va duce la o majorare a costului creditelor, ba mai mult, spune că băncile duceau și mai mult dacă era nevoie. Mesajul ministrului către bănci a fost un apel la solidaritate cu cei afectați de această situație economică.
Adrian Codirlașu amintește că acest mesaj, cel prin care companiile care au obținut profituri record ar trebui să fie solidare cu toată economia, nu este unul nou, ci este identic cu cel pe care l-a auzit sectorul energetic anii trecuți.
„Am avut suprataxare pe sectorul energiei, iar acum acestea sunt prezente și în sectorul bancar. Dacă privim spre economia americană, acolo orice companie care are profit este lăudată. Succesul acelei companii generează locuri de muncă și duce la o creștere a economie”, explică economistul.
Citeste si:
Inițial, în spațiul public se discuta despre o taxare mult mai mare a băncilor, cu un procent de circa 40% din cifra de afaceri, pe modelul italienesc. Cu toate acestea, în peninsulă s-a renunțat rapid la propunerea de supraimpozitare, iar anunțul inițial a dus la un declin important al băncilor pe bursă.
Socoteală inflației nu se potrivește cu măsurile Guvernului - cum se duce pe apa sâmbetei ținta BNR
Un alt efect pe care îl vor avea modificările fiscale va fi acela de modificare a traseului inflației, față de previziunile economiștilor. Conform lui Adrian Codirlașu, ritmul de scădere a inflației pentru anul viitor se va domoli, ba mai mult, este posibil ca rata scumpirilor să mai crească. Rata anuală a inflaţiei în luna august a acestui an a fost de 9,43%, iar finalul de an se va încheia cu un procent cuprins între 7% și 8%.
Citeste si:
Prognoza BNR pentru anul viitor este una cel puțin optimistă. Analiștii din Banca Națională cred că vom încheia anul viitor cu un nivel al inflației de 4,4%, ținta inflației fiind de 2,5%. Notă redacție: Banca Centrală a României are ca țintă de inflație un procent de 2,5%, nicidecum 0, deoarece o rată mică a inflației este sănătoasă în economie: explicațiile AICI.
„Rata inflației ar putea să nu mai scadă, ba mai mult, ar putea să crească puțin. Acest fenomen va fi efectul unor măsuri fiscale cumulate: creșterea accizei pentru alcool și tutun, creșterea TVA-ului la băuturi și alimente care conțin zahăr, doar lucrul ăsta duce la la creșterea prețurilor produselor alimentare. Dacă mai adăugăm măsură care vizează impozitarea de 1 %pe cifra de afaceri, aceasta fiind aplicată pentru majoritatea supermarketurilor, și creșterea prețului la petrol în Europa, impactul inflaționist este unul sigur”, explică economistul.
Citeste si:
Câți bani rup băncile de la ele prin noul impozit
Banca Transilvania, BCR și BRD, cele mai mari trei bănci din România, ar urma să plătească circa 30-50 milioane de lei fiecare, conform unei analize wall-street.ro. Luând în calcul cele două categorii de venituri menționate mai sus, rezultă că Banca Transilvania, cea mai mare bancă din țară, ar fi fost nevoită să plătească în acest an un impozit de 46,5 mil. lei pe cifra de afaceri, având în vedere că în 2022 instituția financiară a avut venituri nete din dobânzi de 3,65 mld. lei și venituri nete din taxe și comisioane de 998 mil. lei. Pentru context, Banca Transilvania a raportat un profit net de 2,17 mld. lei în 2022.
Același calcul aplicat în cazul BCR, a doua cea mai mare bancă locală în funcție de active, s-ar fi tradus într-un impozit de 38,9 mil. lei.
Citeste si:
Nu în ultimul rând, BRD ar fi plătit un impozit de 29,5 mil. lei dacă s-ar fi impus anul trecut impozitul de 1% pe cifra de afaceri.
Conform ministrului de finanțe, pentru toate cele 41 de bănci din România, efectul cumulat al impozitului pe cifra de afaceri este de 336 de milioane de lei.
Sursa foto: Facebook/ Marcel Boloș
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
