Aveti idee cate declaratii trebuie sa semneze anual un administrator de societate comerciala romaneasca? Sute.
Chiar daca rata penetrarii Internetului de banda larga in Romania se mentine inca la cifre ridicate, trebuie sa admitem un adevar sumbru. Multi romani nu au folosit inca un computer personal. Multe companii romanesti (majoritatea, probabil) continua sa functioneze fara sa fi avut nevoie inca de un PC.Pentru toti acesti oameni, declaratia pe propria raspundere ca folosesc doar software legal este o aberatie. Cu toate acestea, ar putea fi obligati in viitorul apropiat sa mearga la o anumita institutie a statului (cat mai ascunsa la periferia oraselor mari si cu un sediu cat mai neincapator) pentru a depune declaratia in cauza.
BSA are idei
Business Software Alliance este o asociatie a producatorilor de software, cu reprezentare si in Romania. Printre membrii sai putem aminti companii precum Adobe Systems, Apple Computer, Autodesk, Cisco Systems, HP, IBM, Intel, Microsoft, Symantec etc. ntr-o conferinta de presa recenta, reprezentantii BSA si-au expus ideile privitoare la modalitatile practice cu care, in viitor, se poate combate pirateria software din Romania.
Cristian Dumitrescu, presedintele A&C International, membru BSA, a adus in discutie un proiect de lege prin care companiile sa fie obligate sa precizeze, in bilantul lunar pe care il depun, numele si seria aplicatiei contabile pe care o folosesc. Mai mult, odata cu bilantul anual, administratorii societatilor comerciale din Romania ar putea fi obligati sa prezinte si o declaratie pe propria raspundere, prin care sa precizeze ca folosesc, in activitatile pe care le desfasoara, numai programe pentru calculator achizitionate legal. Acest proiect de lege urmeaza a fi prezentat Guvernului spre dezbatere, in perioada urmatoare.
Garda Financiara controleaza computere
O alta modificare legislativa pe care o sugereaza Dumitrescu implica determinarea agentilor Garzii Financiare sa compare, la controale, numarul de computere folosite cu licentele detinute de firme si sa anunte Politia Economica si BSA in cazul unor neclaritati, pentru verificari. Daca se constata incalcarea legii, amenda aplicata ar consta intr-o suma cel putin egala cu valoarea TVA care nu a fost platita catre stat pentru programul utilizat fara licenta.
Conferinta de presa a BSA a starnit putine proteste. Daca analizam cu atentie situatia, ar trebui sa recunoastem ca lipsa criticilor adresate noilor propuneri nu-si are cauzele in achiesarea opiniei publice la intentiile asociatiei. Romanii trec pur si simplu cu vederea aceste declaratii din sentimentul de obisnuinta cu birocratia. n Romania moderna, declaratia privind legalitatea software-ului folosit nu ar face decat sa se alature celebrelor: declaratia 100, declaratia CAS, declaratia somaj, declaratia sanatate, declaratia FNUASS, declaratiile date lunar la ITM si multe altele. Din pacate, asistam si in acest caz la o suspectare a contribuabilului, care este asimilat unui probabil infractor. Sa fie Romania raiul pirateriei software?
Motivatia pirateriei
Ce nu ne-au oferit niciodata reprezentantii asociatiilor de lupta impotriva pirateriei este o structura a motivatiei celor suspectati a folosi aplicatii software obtinute ilegal. Ar fi foarte interesanta o viitoare conferinta de presa cu acest subiect. Este foarte adevarat ca pirateria software a devenit un flagel greu de controlat. Multe companii care investesc sume imense de bani in dezvoltarea unor produse software isi vad astfel munca irosita, fara a putea primi compensatii materiale in schimbul eforturilor facute. Este foarte adevarat ca, in unele cazuri, pirateria software imbraca forma penala si trebuie pedepsita cu asprime.
n cele mai multe situatii insa, cel care foloseste programele respective are cu totul alta motivatie decat reaua-credinta ori ignoranta. Unii utilizatori apeleaza la software piratat pentru ca nu isi pot permite sa achizitioneze un numar restrans de aplicatii. Bineinteles ca gestul lor este de incriminat, insa nu trebuie asimilati celor care folosesc zeci de aplicatii software piratate, in valoare de zeci si chiar sute de mii de euro, generand profit prin utilizarea lor. Primii sunt, de regula, acei utilizatori dispusi sa plateasca. n multe cazuri, printre cele dintai investitii serioase pe care le programeaza in activitatea companiei se afla si licentierea unora dintre aplicatiile software folosite.
Prin urmare, combaterea pirateriei se poate face si prin intelegerea cauzelor acesteia, nu doar prin masuri punitive. Un exemplu elocvent este pirateria in cazul unui alt gen de aplicatii: jocurile destinate computerelor personale. O companie americana a adoptat o pozitie noua in combaterea pirateriei software si se pare ca a ales o carte castigatoare.
Se poate si altfel?
Stardock, producator de jocuri pentru PC, a decis ca protejarea creatiilor proprii prin intermediul verificarii CD-ului original la pornirea jocului nu mai este eficienta. Compania a oferit unul dintre jocurile sale recente, Galactic Civilization II, fara niciun fel de restrictii. n scurta vreme, revistele de specialitate relatau ca jocul este cel mai vandut produs in retelele de magazine WalMart, BestBuy si altele. Vanzarile depasisera cu mult estimarile initiale ale producatorului.
Care a fost strategia castigatoare? In primul rand, s-au protejat produsele prin intermediul unei politici de actualizare rapida a versiunilor jocului, prin oferirea de noi facilitati etc. Au tinut apoi seama de una dintre nemultumirile cel mai des formulate de comunitatea de gameri care se formase in jurul produselor anterioare ale companiei.
De regula, producatorii de jocuri impun utilizatorilor sa plaseze CD-ul original in CD-playerul computerului personal, pentru a rula jocul. O astfel de necesitate este greu de acceptat de multi utilizatori, pentru simplul motiv ca, in multe cazuri, CD-ul original se poate pierde sau deteriora, fapt echivalent cu imposibilitatea de a rula jocul.
Stardock s-a gandit la aceasta problema si a eliminat necesitatea de a folosi CD-ul original. Licenta jocului permite instalarea pe cate computere doreste posesorul. Compania ofera cumparatorilor legali un numar de inregistrare pe care acestia il folosesc atunci cand descarca actualizarile gratuite si frecvente ale jocului respectiv. Pentru multi dintre gameri, ideea de a beneficia de aceste actualizari gratuite este singura motivatie care a determinat decizia de achizitionare a jocului.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
