Separarea Netflix, decizie a CEO-ului Reed Hastings

Separarea Netflix, decizie a CEO-ului Reed Hastings

Fara indoiala lansarea Netflix a fost una dintre cele mai bune decizii de business ale ultimilor 15 ani. Conceptul de abonament online a atras zeci de milioane de abonati, facand din Netflix una dintre cele mai de succes companii de la aparitia Internetului.

Bineinteles, acest lucru nu inseamna ca firma nu s-a si impiedicat, din cand in cand, luand decizii nu tocmai bune.

Decizia Netflix de a separa business-ul de livrari DVD-uri de serviciul de streaming, formand o noua firma numita Qwikster (nu e nicio rusine daca nu ai auzit de ea), a deranjat multi utilizatori. Miscarea a dus la zeci de mii de plangeri si a dus la scaderea majora a valorii actiunilor – motiv evident de ingrijorare pentru CEO-ul Reed Hastings.

Desi a fost una dintre cele mai neinspirate decizii de business, nu este cea mai rea. Mai jos, inca noua, fiecare incercand sa depaseasca altele.

Bill Gates si ignorarea motoarelor de cautare

Bill Gates si ignorarea motoarelor de cautare

Bill Gates a dovedit de multiple ori ca este un vizionar, in primul rand prin fondarea companiei Microsoft in 1975, devenind apoi pionier al interfetei grafice in 1985 (Windows 1.0) si prin introducerea a zeci de milioane de oameni in lumea Internetului, in 1995 (Windows 95 venea, automat, cu Internet Explorer).

Cu toate acestea, in 2005, era clar ca Bill Gates a esuat intr-un domeniu de miliarde de dolari – motoarele de cautare. Insusi Bill Gates a recunoscut, ulterior – “Google ne-a batut la fundul gol (Kicked our butts – in original)”.

Microsoft a introdus MSN Search in 1998, in acelasi an in care Larry Page si Sergey Brin au fondat Google. Acest startup era rapid, inovator si excelent in a livra rezultate relevante. MSN Search, de partea cealalta, nu era nimic din acestea. Microsoft nu avea deloc prioritar intrarea pe piata motoarelor de cautare, nesesizand oportunitatea majora. Era mai axata pe depasirea Netscape Navigator in batalia browserelor. In final, a pierdut si batalia browserelor, dar si a motoarelor de cautare.

Plecarea lui Steve Jobs de la Apple

Plecarea lui Steve Jobs de la Apple

Astazi cu totii ne amintim de Steve Jobs ca fiind unul dintre cei mai mari lideri din lume. Intre 1997 si 2011, Steve a dus Apple pe culmile succesului cu o carisma greu de egalat, leadership si ochi tintit catre a inova. Spre inceputuri insa, nici chiar Steve nu stia ca este destinat sa fie CEO-ul companiei cofondate de el.

Acest lucru l-a facut pe Jobs sa renunte la controlul executiv in 1977, o decizie care va duce la concedierea lui din companie.
Jobs a pierdut controlul odata cu primirea fondurilor din partea investitorului Mike Markkula. Fara viziunea unica a lui Jobs, Apple a inceput sa se prabuseasca. O inlantuire de erori la inceputul anilor ’90 a deschis usa larg catre concurenta, in special Bill Gates si Microsoft.

Steve Jobs poate nu a fost cel mai experimentat CEO, insa el iubea ceea ce facea si intelegea compania mai bine decat orice alt om.

Ratarea lui Larry Page pe segmentul retelelor sociale

Ratarea lui Larry Page pe segmentul retelelor sociale

Google a facut foarte multe lucruri bine de cand Sergey Brin si Larry Page au fondat motorul de cautare, in 1998. Au monetizat cu grija, au pastrat lucrurile simplu si si-au extins serviciile (Google Maps, YouTube, Gmail).

Insa, la fel cum Bill Gates a ratat intrarea pe segmentul motoarelor de cautare, Page a ratat o oportunitate similara, o revolutie a Web-ului – retelele sociale. Partea mai rea este faptul ca Page chiar a intrezarit oportunitatile, insa pur si simplu nu a actionat atunci cand ar fi trebuit.

Google a oferit 30 de milioane de dolari pentru a prelua Friendster, in 2003. Aceasta insa nu a vrut sa fie cumparata. Larry Page ar fi trebuit, atunci, sa inceapa dezvoltarea propriei retea sociala. Insa nu a facut-o. Google nu a lansat Google Buzz decat in februarie 2010, cand deja era prea tarziu. Serviciul a fost intrerupt in 2011 pentru a face loc Google Plus, care si in continuare se zbate sa acopere macar o mica parte din piata.

“Stiam clar ca trebuia sa fac ceva, insa am ratat oportuntiatea”, a recunoscut, dupa ani, Larry Page.

Mark Zuckerberg, decizand sa fie “fata Facebook”

Mark Zuckerberg, decizand sa fie “fata Facebook”

Nimeni nu poate spune ca Mark Zuckerberg nu este un om inspirat. I-a trebuit multa viziune pentru a-si imagina Facebook, in 2004, si un geniu analitic pentru a programa acest lucru.

Nimeni nu poate spune, insa, ca Mark Zuckerberg este un individ carismatic. Mark este incapatanat, tinde sa fie direct si poate putin arogant. De aceea este surprinzator ca Zuckerberg a ales sa fie chipul Facebook, imaginea publica a companiei.
“Tocmai am omorat un porc si o capra”, a scris Zuckerberg, pe pagina sa, in mai 2011. Aceasta fraza a fost o greseala majora, starnind controverse si chiar reactii foarte dure, chiar daca tot ceea ce dorea sa sublinieze Mark era faptul ca trebuie sa moara animale pentru ca cineva sa manance carne.

Acest tip de exprimari l-a costat pe Zuckerberg cariera sa in PR. In interviuri si prezentari, Mark era uneori de-a dreptul plictisitor. Atunci cand a fost intrebat, in 2010, despre politica vietii private, Zuckerberg a inceput sa transpire atat de mult incat Forbes a scris chiar un intreg articol pe aceasta tema, numit “Marea Transpiratie”.

IBM permite Microsoft sa pastreze copyright-ul asupra MS DOS

IBM permite Microsoft sa pastreze copyright-ul asupra MS DOS

In 1980, IBM era regele industriei computerelor. Atunci cand compania s-a dus catre Gates pentru a dezvolta un sistem de operare, acesta din urma a profitat si, pe langa suma de 80.000 de dolari pentru PC-DOS, Microsoft a stipulat si ca va pastra copyright-ul pentru platforma.

IBM a acceptat acesti termeni si Microsoft a creat dintr-o suflare MS-DOS, declansand revolutia software care va transforma Microsoft in lider absolut pentru urmatoarele trei decenii.

Coca-Cola schimba formula

Coca-Cola schimba formula

La aproape 100 de ani vechime, in 1985, Coca-Cola era lider pe segmentul bauturilor carbogazoase si o adevarata forta de marketing. Schimbari drastice nu erau, deci, necesare, insa conducerea de atunci a companiei a decis fix acest lucru – schimbarea retetei si dezvaluirea “New Coke”.

Gustul distinct al bauturii a disparut si un val de proteste a aparut. Compania a fost nevoita sa isi accepte greseala si Coca-Cola Classic a iesit pe piata, pentru a reinvigora vanzarile.