Republica Moldova este în pragul unei uriașe crize a energiei, după ce Gazprom ar fi redus livrările de gaze – de care depinde și producția de electricitate. Poate România să facă ceva pentru a o ajuta?

Autoritățile separatiste din Transnistria au anunţat vineri măsuri de urgenţă pentru a limita consumul de gaz din cauza temerilor că Gazprom va reduce livrările. Deja deficitul de gaz pe luna octombrie este de 36,9 milioane de metri cubi - cât consumul întregii țări (Moldova + regiunea separatistă) pe 4 zile. Iar Tiraspolul spune că Gazprom va reduce livrările de gaz cu 40% în noiembrie.

Fără gaz și fără electricitate

Gazul rusesc este, evident, esențial și pentru autoritățile de la Chișinău, care plătesc pentru el (transnistrenii îl primesc practic gratis). De acest gaz depinde însă și aprovizionarea cu energie electrică. Și asta fiindcă centrala de la Cuciurgan, din Transnistria, care furnizează peste două treimi din necesarul de electricitate al Moldovei, folosește aceleași gaze.

Mai mult, Tiraspolul anunță că va prioritiza consumatorii casnici și livrarea energiei electrice pe ”piața internă” - adică nu va folosi gazele pentru a produce decât o cantitate redusă de electricitate, care nu va fi livrată neapărat Moldovei.

Молдавская ГРЭС 2015 - Донор;

Deja Premier Energy, cel mai mare furnizor de energie electrică din R. Moldova, a anunțat că ar putea să limiteze consumul și chiar să treacă la deconectări. Furnizorul a fost notificat despre existența unui deficit de energie de 284 Mwh – aproximativ o treime din consumul întregii țări.

Teoretic, Chișinăul a plătit pentru gazele rusești. Directorul Moldovagaz a anunțat că a achitat deja Gazprom factura restantă pentru livrările de gaz pe luna septembrie şi un avans pentru octombrie. Asta nu înseamnă însă că Gazprom își va respecta obligațiile. Deja de la 1 octombrie, rușii au redus cu 30% livrările.

Citește și: Gazprom amenință Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze, dacă nu-și plătește restanțele

Cum poate ajuta România Moldova cu gaze

România, potrivit oficialilor de la București, poate să dea Republicii Moldova cel mult 5 milioane de metri cubi de gaz pe zi. Aceasta e capacitatea maximă a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. Într-o zi friguroasă de iarnă, acest volum nu va acoperi decât jumătate din cerere.

Alternativa este importul prin conducta Trans-Balcanică, care momentan e practic nefolosită, deși ar putea aduce gaz din Turcia sau Grecia. Prin acest gazoduct ar putea veni cam 4 milioane de metri cubi – dacă Moldova ar semna contracte în acest sens.

Livrăm electricitate, dar nu suficientă

În privința electricității, România deja a anunțat că ajută Moldova. Practic, producătorii români de energie sunt acum obligați să vândă curent vecinilor la un preț extrem de mic față de cele practicate la noi. Problema e că există o limită a capacității transfrontaliere alocate.

Ca urmare, importurile din România acoperă în acest moment doar o parte din deficitul de 30%, care s-a creat în urma întreruperii furnizării de energie din Ucraina. Restul ar urma să fie achiziționat de pe piața de echilibrare sau în baza contractelor de ajutor de avarie semnate cu operatorii de transport din țările vecine.

Chișinăul contractase cu Kievul, la un preț extrem de avantajos care permitea și reducerea dependenței de Transnistria. Dar ultimele atacuri lansate de ruși asupra sistemului energetic ucrainean au eliminat această opțiune, făcându-i pe moldoveni strict dependenți de producția de electricitate a centralei controlate de separatiști.

Cum și Chișinăul, și Tiraspolul, folosesc aceleași gaze rusești, dacă moldovenii alocă mai multe gaze centralei de la Cuciurgan pentru a produce curent, riscă să rămână în frig. Iar dacă alocă mai puține, riscă să rămână pe întuneric.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri