Oamenii de știință au descoperit dovezi clare că locuitorii Europei au folosit droguri psihoactive încă din timpul epocii bronzului, adică în urmă cu cel puțin 3.000 de ani în urmă, posibil ca parte a unor ritualuri antice, relatează CNN, care citează jurnalul Scientific Reports.
Urme de substanțe alcaloide obținute din plante și despre care se știe că pot provoca delir și euforie s-au păstrat în șuvițe de păr uman ale unor persoane care au trăit în urmă cu 3.000 de ani. Cercetătorii au găsit firele de păr împreună cu alte artefacte funerare, în peștera Es Càrritx din Menorca, una dintre insulele Baleare de pe coasta de est a Spaniei, în Marea Mediterană.
Analiza chimică a evidențiat prezența efedrinei stimulatoare din firele de păr. Analizele au detectat, de asemenea, atropina și scopolamina - ambele fiind compuși psihoactivi care pot provoca dezorientare, tulburări senzoriale și halucinații.
Consumul de droguri în rândul oamenilor este o practică cunoscută ca fiind veche de mii de ani, bazată pe indicii care au fost descoperite anterior în Eurasia și Americi. Dar în Europa, descoperirile anterioare ale plantelor care pot da stări euforice sau halucinogene în siturile preistorice a oferit arheologilor o imagine incompletă.
Citeste si:
Dar acum au fost descoperite și dovezi că oamenii din comunitățile antice au consumat astfel de plante.
„Cu aceste noi descoperiri, prezentăm cele mai vechi dovezi ale consumului de droguri din preistoria europeană”, a declarat, pentru CNN, autorul principal al studiului Elisa Guerra-Doce, profesor asociat de preistorie la Universitatea Valladolid din Spania.
Ce substanțe halucinogene au fost descoperite
Peștera Es Càrritx, descoperită în 1995, a fost folosită între 1.400 î.Hr. până în 800 î.Hr. ca loc funerar, în ea fiind descoperite rămășițele a peste 200 de adulți și copii.
Cu toate acestea, unele cadavre au primit un tratament special. După ce au fost aduși în peștera funerară, șuvițele lor au fost colorate în roșu, pieptănate, tăiate și apoi sigilate în interiorul unor tuburi din coarne sau lemn. În alte locuri de înmormântare unde se efectua acest ritual, aceste recipiente erau așezate lângă cadavre, dar în Es Càrritx, 10 dintre aceste containere - împreună cu alte artefacte funerare - au fost ascunse într-o altă cameră.
Citeste si:
Șuvițele de păr din tuburi erau roșiatice și măsurau până la 13 centimetri în lungime, iar cercetătorii au analizat firele prin separarea chimică a componentelor din firele de păr, apoi identificând moleculele după masa ionilor lor.
Compușii pe care i-au detectat sunt toți produși de plante care cresc pe Menorca, cum ar fi ciumăfaia (Datura stramonium), găina albă (Hyoscyamus albus), mătrăguna (Mandragora automnalis) și pinul comun (Ephedra fragilis).
Drogurile au fost folosite în antichitate și pentru relaxare, dar și pentru ritualuri macabre
Viziunile produse prin ingerarea de scopolamină și atropină pot fi „violente și neplăcute”, potrivit Dagmara Socha, cercetător la Centrul de Studii Andine de la Universitatea din Varșovia din Polonia.
De exemplu, poporul Chibcha, un grup indigen din ceea ce este acum Columbia, „a folosit o infuzie de Brugmansia pentru sclavii și soțiile lorzilor morți pentru a-și adormi simțurile în timp ce erau îngropați de vii în timpul ceremoniei funerare”, a spus Socha.
Citeste si:
În comunitățile indigene Shuar din Amazon, copiii neascultători au fost disciplinați dându-le un suc numit maikua, făcut din flori de Brugmansia.
Dar consumul de droguri în vremurile preistorice ar fi putut avea și scopul de a oferi o experiență plăcută. Mayașii și aztecii din Mesoamerica au folosit ciumăfaia și ca afrodiziac.
Cercetătorii sunt destul de convinși că descoperirile sunt autentice
Deoarece tuburile din peștera Es Càrritx din Menorca au fost găsite într-o cameră etanșă - neatinsă din 800 î.Hr. - este puțin probabil ca substanțele descoperite să fi apărut prin contaminarea modernă a sitului arheologic.
Concluzia cercetătorilor este aceea că părul a absorbit substanțele chimice după ingestie, iar datele arată că persoanele respective au consumat acele droguri timp de aproape un an înainte de moarte, deci nu ar fi putut fi ca rezultatul îmbălsămării acelor șuvițe în substanțele halucinogene.
Citeste si:
Descoperirile de la Es Càrritx ar putea, de asemenea, să facă și mai multă lumină asupra modului în care consumul de droguri ar fi definit anumite roluri în societățile europene preistorice.
Mai mult, în condițiile în care doar o parte dintre persoanele din camera funerară au avut părul vopsit, tuns și păstrat, este posibil să fi avut un statut special legat de utilizarea de plante psihoactive. Elisa Guerra-Doce a afirmat, însă, că această concluzie este, deocamdată, doar o ipoteză.
„Pentru a demonstra acest lucru, ar trebui să facem mai multe analize pe diferiți indivizi”, a mai spus Guerra-Doce.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
