Trăim într-o lume în care companiile, mai mult decât oricând, se luptă pentru atenție. Cum platformele de social media au creat o scenă pentru oricine are ceva de spus, atenția este cel mai important activ în comunicarea de brand. La asta se adaugă clasica rivalitate în vânzări, cotă de piață, premii și recunoaștere, un loc în top. Astfel, devine necesar să reflectăm asupra importanței pe care o are un fundament sănătos pe care aceleași companii să poată construi și obține atenția pozitivă.

Editorial scris de Ana Maria Gardiner, Managing Partner în cadrul LIGHTHOUSE PR.

Atunci când o organizație are o imagine pozitivă, ea devine mai rezistentă la crize și la schimbări bruște de piață. Încrederea publicului funcționează ca un scut, iar clienții devin mai dispuși să îi acorde beneficiul îndoielii în momentele dificile. Sau măcar circumstanțe atenuante.

O reputație solidă, o imagine coerentă, o strategie pe termen scurt, mediu și lung sunt esențiale, iar companiile știu asta. Însă puține conștientizează cât de important este să fie pregătite pentru o potențială criză, pentru că, nu-i așa, nu li se poate întâmpla chiar lor.

Indiferent de industrie, dimensiune sau resurse, nicio companie nu este imună la crize. Așa cum ne spune și definiția, ele tind să apară atunci când ne așteptăm mai puțin. De la situații asupra cărora nu există niciun control, precum fenomene meteo extreme sau pandemii, la crize financiare, accidente de muncă, până la declarații nefavorabile din partea managementului, erori de producție sau recenzii negative – crizele sunt inerente.

În aceste momente perturbatoare în existența unei organizații sau a unui individ, pregătirea este esențială, pentru a putea acționa rapid și eficient. Lipsa unor răspunsuri corespunzătoare la situațiile sensibile poate duce la pierderea credibilității, a clienților și a perspectivei de dezvoltare a afacerii, chiar la falimentul acesteia.

Schimbările semnificative în mass-media, în special reacția instantanee facilitată de platformele de social media pentru consumatori, alături de concurența tot mai acerbă, obligă organizațiile să se pregătească în avans. Este insuficient să reacționezi rapid la criză; este necesar să fii strategic și să te pregătești în vreme de pace.

Multe organizații au capacitatea de a se reface după o criză, transformând-o într-o oportunitate pentru consolidarea afacerii lor. Totuși, chiar și în cazul în care nu toate companiile apelează la specialiști în comunicare și management de criză pentru a depăși astfel de momente dificile, toate companiile care au ieșit câștigătoare din criză au făcut-o cu sprijinul acestor specialiști.

Liderii autentici înțeleg că dezvoltarea unui plan anticipativ oferă claritate și favorizează luarea deciziilor optime în timpul crizei.

Cum se poate pregăti o companie pentru a face față necunoscutului?

Prevenția activă a crizelor reprezintă cea mai bună modalitate de a minimiza impactul pe care orice situație negativă îl poate avea asupra companiei. Aceasta implică planificarea și anticiparea crizelor potențiale.

Iată principalele etape ale pregătirii pentru gestionarea crizelor:

  1. Realizarea unui audit cuprinzător și identificarea riscurilor și vulnerabilităților potențiale

Prevenirea crizelor este strâns legată de gestionarea riscurilor, ceea ce presupune identificarea și anticiparea situațiilor de risc, cu potențial de a evolua în crize ample. Acest proces implică, de asemenea, implementarea unui sistem de prevenție a acestor evenimente de risc și reducerea impactului lor în cazul apariției. În această etapă, se evaluează punctele slabe ale companiei în toate domeniile sale, de la operațiuni și resurse umane la date financiare, aspecte juridice și posibile pericole, cum ar fi dezastrele naturale sau atacurile cibernetice. Se impune o analiză SWOT complexă care să stea la baza dezvoltării unui plan de rezolvare în cazul în care se concretizează riscurile identificate.

  1. Analiza tuturor documentelor relevante pentru gestionarea și comunicarea în timpul crizelor

Aceste documente pot include, dar nu se limitează la, viziunea, misiunea și valorile companiei, manualul și liniile directoare pentru comunicarea corporativă, procedurile de conformitate, identificarea părților interesate, revizuirea funcțională, analiza SWOT, evaluarea riscurilor, planul de continuitate a afacerii, organigrama, gestionarea furnizorilor, serviciul de management, structura acționariatului și datele financiare.

  1. Constituirea unei echipe de gestionare a crizelor

Celula de criză ar trebui să includă reprezentanți ai conducerii companiei, specialiști în comunicare, membri cheie ai organizației și, dacă este cazul, autorități externe. Aceștia au un rol crucial în gestionarea crizelor și trebuie să fie pregătiți pentru acțiuni coordonate. Comunicarea unitară este esențială în timpul crizelor, de aceea este important să se numească un purtător de cuvânt din echipa de gestionare a crizelor. Acesta trebuie să fie bine informat cu privire la evoluția crizei și să fie capabil să gestioneze comunicarea cu mass-media și cu toate părțile interesate.

  1. Crearea unui manual de criză și a unui plan de gestionare a crizei

Manualul de criză este un instrument vital care descrie etapele și responsabilitățile în gestionarea crizelor. Acest document pregătește compania pentru a răspunde rapid și eficient în orice situație de criză, fie că este vorba despre gestionarea afacerii în sine sau despre comunicare în timpul crizei. Gradul de detaliu al manualului depinde de complexitatea organizației, dimensiunea ei și numărul de riscuri identificate. Manualul de criză ar trebui să includă proceduri pentru gestionarea situațiilor de criză, politici legate de securitatea informațiilor, rolul purtătorului de cuvânt, mesaje cheie pentru publicul intern și extern și instrumente suplimentare de sprijin.

  1. Organizarea simulărilor de criză

Simulările de criză nu sunt simple teste pe care compania să le bifeze, ci reprezintă oportunități de a exersa luarea deciziilor sub presiune. Acestea trebuie să fie realizate în mod regulat, ideal cel puțin o dată pe an. Simulările se fac sub îndrumarea specialiștilor în comunicare de criză, pentru a dezvolta și menține abilitatea organizației de a gestiona situațiile critice cu succes.

Un exemplu concret poate fi simularea de criză realizată de către LIGHTHOUSE PR cu EGGER România de către experții de la Lighthouse PR – studiul de caz se regăsește aici.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Media & Pub »


Setari Cookie-uri