Atat autoritatile publice, cat si reprezentanti ai mediului privat, implicati in activitatea de stimulare a propensiunii de economisire pentru pensie a populatiei, subliniaza, de obicei, doua cerinte esentiale de care fiecare individ ar trebui sa tina cont pentru a atinge o "proportie adecvata a pensiei", adica o rata de inlocuire cat mai ridicata prin pensie a veniturilor obtinute in perioada activa, si anume: necesitatea de a economisi cat mai devreme si necesitatea de a economisi o pondere cat mai ridicata din salariul net anual (circa 10-15%), astfel incat sa sustina un venit rezonabil la pensionare. Dar, este suficient?

Astfel, mai toata responsabilitatea ajunge sa fie aruncata pe umarul individului, adica sa contribuie din ce in ce mai mult la economii in active financiare (depozite bancare, asigurari de viata, pensii private obligatorii si facultative s.a.m.d.), dar si cat mai devreme. De exemplu, raportul OCDE intitulat "We'll live to 100 - How can we afford it?", arata ca "avand in vedere provocarile cu care se confrunta sistemele de pensii (publice si private - n.r.), singura solutie pe termen lung pentru obtinerea unui venit mai mare de pensionare este de a contribui mai mult si pentru perioade mai lungi".

Exista insa si o a treia necesitate, una critica: nevoia de a obtine o rentabilitate pozitiva si ridicata pe termen lung (adica, o rentabilitate neta reala de inflatie, taxe si comisioane). Capacitatea asiguratorilor de viata si a fondurilor de pensii de a proteja si multiplica valoarea activelor in contextul ratelor de dobanda scazute ar trebui sa fie o preocupare atat pentru clienti, cat si pentru autoritatile de reglementare. Regulile Directivei Solvabilitate II recent adoptate au consolidat rezistenta financiara a asiguratorilor europeni, iar reglementarile privind investitiile vizeaza diversificarea si limitarea expunerii la riscuri.

Cu toate acestea, randamentele scazute oferite de pietele financiare in care investesc de regula asiguratorii de viata si fondurile de pensii erodeaza valoarea pe termen lung a economiilor. O exemplificare inclusa de Better Finance in ultimul sau Raport privind pensiile demonstreaza impactul ratelor de rentabilitate scazute asupra adecvarii pensiilor. In timp ce Planul de Actiune pentru o Uniune a Pietelor de Capital al Comisiei Europene include masuri menite sa imbunatateasca oportunitatile de investire pe termen lung ale asiguratorilor de viata si fondurilor de pensii europene, persistenta ratelor scazute de dobanda ramane o provocare pentru industrie.

De exemplu, fondurile acumulate in Pilonul II de pensii din Romania sunt proprietatea participantilor si vor fi disponibile in mod direct pentru suplimentarea veniturilor post-pensionare, fara a fi expuse riscurilor care decurg din evolutiile demografice sau economice, insa cu exceptia riscului unor randamente investitionale scazute. Totusi, asa cum arata raportul Pension Savings - The Real Return, 2017 Edition publicat de Better Finance, nivelul randamentelor investitionale are un impact semnificativ asupra adecvarii veniturilor post-pensionare asigurate de pensiile private.

"Daca un randament net de 8% poate asigura o rata de inlocuire a venitului de 49% doar din pensiile private (presupunand directionarea spre pensiile private a 10% din venituri pentru o perioada de 30 de ani si o durata de viata post-pensionare de 25 de ani), rata de inlocuire scade la 17% in conditiile unor randamente de 2%. Conform raportului Better Finance, randamentele nete (dupa comisioane si inflatie) obtinute de fondurilor de pensii de Pilon II din Romania in perioada 2008-2016 au fost printre cele mai ridicate din Europa, de 5.3% in medie, chiar daca ratele de dobanda s-au mentinut in general scazute. Acest nivel al randamentelor investitionale poate asigura o rata de inlocuire a veniturilor de 30%, utilizand aceleasi ipoteze ca cele din exemplificarea Better Finance", a declarat Angela Manolache, partener KPMG, pentru wall-street.ro.

Asadar, un exemplu simplu va ilustra de ce economisirea "mai multor perioade mai lungi" nu este suficienta, ci in lipsa unor randamente ridicate, este chiar neinspirata.

Tabelul de mai jos arata ca o economisire timpurie si semnificativa de 10% din venitul net pe o perioada de 30 de ani nu va asigura un venit decent de inlocuire la pensionare daca nu va fi insotita si de randamente semnificativ de ridicate, pentru a compensa efectele negative date de rata inflatiei si impactul taxelor si comisioanelor.

Rentabilitatea neta anuala Rata de inlocuire a venitului
Negativa 1% 10%
Zero 12%
2% 17%
8% 49%
Sursa calcule: Better Finance, 2017

In Romania, un numar de 7,04 milioane de participanti erau inregistrati in sistemul pensiilor administrate privat la sfarsitul lunii decembrie 2017 (ultimele date disponibile), in timp ce 446.131 de participanti erau inregistrati in sistemul pensiilor facultative. In anul 2017 s-au virat catre fondurile de pensii administrate privat 7,14 miliarde de lei (1,53 miliarde de euro), cu o medie de 595,22 milioane lei/luna. Comparativ cu anul 2016, valoarea totala a contributiilor virate a crescut cu 21,42%. Catre catre fondurile de pensii facultative au fost virati anul trecut 270,99 milioane de lei (58,16 milioane de euro), cu 10,02% mai mult decat in 2016.

Randamentul anualizat real al fondurilor de pensii private obligatorii in Romania, in perioada 2008-2016, potrivit raportului Better Finance citat, a fost de 5,32%, in timp ce pentru segmentul de pensii private facultative, calculat pentru perioada 2007-2016, a fost de 2,79%.

Citeste si:
Armeanu, ASF: Pensiile private ale românilor sunt în siguranţă
Armeanu, ASF: Pensiile...
Sursa foto: pinkomelet / Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Money »



Citește și
Suprinzător? 2 din 3 angajați români au reușit să pună bani deoparte în criză
Setari Cookie-uri